luni, 23 iulie 2018

Mana de Luni: Ken Korkow 🔴 CÂND CEILALȚI NU NE ÎMPLINESC AȘTEPTĂRILE

Ați fost vreodată dezamăgit de cineva? Sau frustrat din cauza cuiva? Sau furios pe cineva?

Cu ceva timp în urmă am încercat să ajut pe cineva care trecea printr-o situație personală mai dificilă. Firma lui care a avut succes odată, a ajuns acum un dezastru. Nu mai avea acoperire financiară, iar creditorii veneau după el. Căsătoria lui era pe sfârșite. Și, ca să pună capac la toate, tocmai ieșise dintr-un program de reabilitare alcoolică și chimică, de care nu s-a putut ține, iar acum se afla în spital din cauza excesului de alcool.

M-am întâlnit cu el timp de câteva luni de zile, însă pe măsură ce trecea timpul mi se părea că era o investiție proastă din partea mea. Eram furios pe el – și pe mine – pentru că eforturile mele nu aveau rezultate vizibile sau un impact pozitiv. De ce nu asculta omul acesta de înțelepciunea pe care aveam să i-o ofer?

Încercam să îl învăț, convins fiind de faptul că dacă nu s-ar mai opune, sfaturile mele l-ar ajuta să își schimbe viața. Însă, la un moment dat, în mijlocul „învățării”, m-a învățat el pe mine. Mi-a oferit o lecție de viață extrem de valoroasă când mi-a spus: „Dacă fericirea ta este dependentă de abilitatea ta de a face pe cineva să îți împlinească așteptările, atunci ești sortit nefericirii.

O! Cu toate problemele lui, acest prieten mi-a devenit pentru scurt timp profesor, iar eu elev. Nu am uitat niciodată acest gând, și a avut un impact profund asupra mea privitor la modul în care consiliez pe alții sau îi direcționez spre o viață mai bună – în final, fiind o viață condusă de o relație personală cu Isus Hristos.

Ce părere aveți? Cum vă raportați la situația aceasta pe care am menționat-o? Care este sursa fericirii tale sau a nefericirii? Depinde de alți oameni, în mod special de modul în care vă împlinesc așteptările? Așa cum a spus prietenul meu încercat, dar înțelept, oamenii întotdeauna vor eșua în a ne împlini așteptările pe care le creăm pentru ei.

Dacă ai căzut, însă, în această capcană, nu fi dezamăgit. Ai destui prieteni care au făcut la fel, inclusiv câteva personaje biblice importante. În capitolul 15 din cartea Faptele Apostolilor, citim că apostolul Pavel și Barnaba, mentorul său, au avut o neînțelegere cu privire la nepotul lui Barnaba, Marcu, zis și Ioan. Deoarece Marcu îi abandonase într-o călătorie anterioară, Pavel hotărâse că nu este un om statornic și că nu ar trebui să mai călătorească împreună cu ei în viitor. Evident, Marcu nu a împlinit așteptările apostolului Pavel.

Pe de altă parte, Barnaba a văzut potențial în acest tânăr. Barnaba a mers împotriva opiniei populare – la fel cum făcuse și cu Saul însuși (Pavel) după convertirea sa cu câțiva ani în urmă – și s-a hotărât să rămână cu Marcu și să îl încurajeze în călătoria sa spirituală. Câțiva ani mai târziu, Pavel nu îl mai menționează pe Barnaba, însă îi scrie ucenicului său Timotei: „Ia pe Marcu şi adu-l cu tine; căci el îmi este de folos pentru slujbă.” (2 Timotei 4:11). Nu numai atât, dar Marcu este cel căruia i se atribuie și scrierea Evangheliei după Marcu.

Învățăm două lucruri de aici: În primul rând, chiar atunci când ceilalți nu ne împlinesc așteptările noastre cu privire la ei, aceasta nu înseamnă că Dumnezeu și-a terminat lucrarea cu ei. Poate că noi am făcut tot ce am putu face pentru ei, iar Domnul va aduce pe altcineva alături de ei și să îi ajute să meargă mai departe în călătoria lor.

În al doilea rând, așteptările noastre nu ar trebui să vină de la oameni, ci de la Dumnezeu. Cum scrie și în Neemia 8:10 „…nu vă mâhniţi, căci bucuria Domnului va fi tăria voastră!”. 


Întrebări pentru discuții

1.     Cum ați răspuns la prima întrebare adresată: ați fost vreodată dezamăgit de cineva, frustrat sau mânios? Descrieți o situație asemănătoare și cum ați reacționat.
  

2.     Vă amintiți de o perioadă când nu ați reușit să împliniți așteptările cuiva? Care a fost reacția dumneavoastră – v-ați simțit rău din această cauză? Sau ați dat vina pe ceilalți că au avut așteptări prea mari?


3.     Sunteți de acord cu afirmația că dacă fericirea noastră depinde de abilitatea noastră de a îi face pe ceilalți să ne împlinească așteptările noastre, atunci suntem sortiți nefericirii? De ce? De ce nu?


4.   Ce părere aveți despre afirmația de la final, că în loc să avem așteptările ca ceilalți să fie sursa fericirii noastre, „bucuria Domnului va fi tăria noastră”?


NOTĂ: Pentru aprofundarea subiectului, puteți lua în considerare și următoarele texte biblice: Psalmul 100:1-5; Filipeni 1:3-11, 4:4,8-9; 1 Tesaloniceni 1:2-3; 2 Tesaloniceni 1:3-4.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.