vineri, 9 iunie 2017

Decizia din cazul Coman, cu care Curtea Constituțională a României a debutat la CJUE, ar putea obliga toate statele membre UE să acorde rezidență cuplurilor homosexuale căsătorite

Până nu demult, Curtea Constituțională a României (CCR) considera că este inadmisibil ca ea să formuleze vreo întrebare preliminară la Curtea de Justiție a Comunităților Europene (CJUE). „Nu este de competența Curții Constituționale să analizeze conformitatea unei dispoziții de drept național cu textul Tratatului de instituire a Comunității Europene (Tratatul CE) prin prisma art. 148 din Constituție. (...) În situația în care Curtea Constituțională s-ar considera competentă să se pronunțe asupra conformității legislației naționale cu cea europeană, s-ar ajunge la un posibil conflict de jurisdicții între cele două instanțe, ceea ce, la acest nivel, este inadmisibil”, sublinia CCR în Decizia nr. 1.596 din 26 noiembrie 2009.

„Sarcina aplicării cu prioritate a reglementărilor comunitare obligatorii în raport cu prevederile legislației naționale revine instanței de judecată. Este o chestiune de aplicare a legii, și nu de constituționalitate”, preciza CCR în Decizia nr. 1.249 din 7 octombrie 2010.
 
Ȋn mai 2011, CCR recunoaștea, pentru prima oară în jurisprudența sa, posibilitatea „«aplicării în cadrul controlului de constituționalitate a hotărârilor Curții de Justiție a Uniunii Europene», precum și formularea de către această instanță de întrebări preliminare în vederea stabilirii conținutului normei europene, ceea ce ține de cooperarea dintre instanța constituțională națională și cea europeană, precum și de dialogul judiciar dintre acestea”, apreciind că aceasta „reprezintă un progres jurisprudențial evident” (Decizia nr. 668 din 18 mai 2011).

Continuarea pe www.activenews.ro

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.