După 7 ani de existenţă, cu peste 31 000 de postări, cu peste 50 de milioane de vizualizări (50 025 543 la 29.09.2020), cu peste 55 000 de abonaţi la newsletter-ul zilnic, cu un record de 197.071 accesări într-o singură zi, devenind astfel portalul de ştiri creştine din România cu cea mai rapidă creştere şi cu cele mai multe vizualizări, părăsim platforma Blogger şi:

◉ ̶S̶u̶n̶t̶e̶m̶ ̶î̶n̶ ̶c̶o̶n̶s̶t̶r̶u̶c̶ţ̶i̶a̶ ̶u̶n̶u̶i̶ ̶s̶i̶t̶e̶ ̶p̶r̶o̶f̶e̶s̶i̶o̶n̶a̶l̶,̶ ̶a̶d̶a̶p̶t̶a̶t̶ ̶c̶e̶r̶i̶n̶ţ̶e̶l̶o̶r̶ ̶t̶e̶h̶n̶o̶l̶o̶g̶i̶e̶i̶ ̶m̶o̶d̶e̶r̶n̶e̶

◉ ̶A̶n̶g̶a̶j̶ă̶m̶ ̶̶̶r̶̶̶e̶̶̶d̶̶̶a̶̶̶c̶̶̶t̶̶̶o̶̶̶r̶̶̶i̶̶̶ ̶̶̶ ̶ş̶i̶ ̶c̶o̶r̶e̶s̶p̶o̶n̶d̶e̶n̶ţ̶i̶ ̶̶̶r̶̶̶e̶̶̶g̶̶̶i̶̶̶o̶̶̶n̶̶̶a̶̶̶l̶̶̶i̶̶̶ ̶̶̶ ̶ş̶i̶ ̶d̶i̶n̶ ̶d̶i̶a̶s̶p̶o̶r̶a̶ ̶r̶o̶m̶â̶n̶ă̶

◉ Încheiem parteneriate cu noi publicaţii şi site-uri de media

marți, 7 februarie 2017

Noutate editorială: „Noul Testament de la Bălgrad (1648) și Reforma. Studiu istorico-filologic” - de Emanuel Conțac

Editura Universității „Al. I. Cuza” din Iași a publicat volumul „Noul Testament de la Bălgrad (1648) și Reforma. Studiu istorico-filologic”, scris de Emanuel Conțac, cadru didactic la ITPB.
Reforma protestantă, fenomen amplu și complex, care a redefinit în profunzime spiritualitatea, învățământul, cultura și politica Europei occidentale, și-a făcut simțită prezența și în spațiul transilvănean, începând cu 1544, anul în care Filip Moldoveanul publica la Sibiu acel prim catehism menit să-i familiarizeze pe români cu rudimentele teologiei protestante. Eliberați de prejudecata că numai anumite limbi consacrate sunt capabile să devină purtătoare ale Cuvântului lui Dumnezeu, promotorii Reformei s-au încumetat să scoată de sub tipar, în a doua jumătate a sec. al XVI-lea, primele scrieri în limba română: cele patru Evanghelii, un catehism, o carte de predici, un molitvenic, diverse porțiuni din Noul Testament.

Cel mai semnificativ produs cultural românesc tributar Reformei protestante rămâne Noul Testament de la Bălgrad (1648), care se situează la confluența dintre două mari curente religioase: pe de o parte, protestantismul de factură calvină, intransigent, auster la nivel liturgic, exigent din punct de vedere moral și convins de superioritatea misiunii sale; pe de altă parte, ortodoxia răsăriteană, ancorată în tradiții multiseculare, conștientă de vechimea propriilor rădăcini, dar nepregătită să facă, din inițiativă proprie, pasul unei înnoiri radicale, prin introducerea limbii vernaculare în cult.
Autorul lucrării de față supune Noul Testament de la Bălgrad unei analize minuțioase, așezându-l în context și reconstituind amprenta inconfundabilă pe care a lăsat-o Reforma asupra acestui monument al culturii românești din secolul al XVII-lea.
Publicat de la

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)