După 7 ani de existenţă, cu peste 31 000 de postări, cu peste 50 de milioane de vizualizări (50 025 543 la 29.09.2020), cu peste 55 000 de abonaţi la newsletter-ul zilnic, cu un record de 197.071 accesări într-o singură zi, devenind astfel portalul de ştiri creştine din România cu cea mai rapidă creştere şi cu cele mai multe vizualizări, părăsim platforma Blogger şi:

̶S̶u̶n̶t̶e̶m̶ ̶î̶n̶ ̶c̶o̶n̶s̶t̶r̶u̶c̶ţ̶i̶a̶ ̶u̶n̶u̶i̶ ̶s̶i̶t̶e̶ ̶p̶r̶o̶f̶e̶s̶i̶o̶n̶a̶l̶,̶ ̶a̶d̶a̶p̶t̶a̶t̶ ̶c̶e̶r̶i̶n̶ţ̶e̶l̶o̶r̶ ̶t̶e̶h̶n̶o̶l̶o̶g̶i̶e̶i̶ ̶m̶o̶d̶e̶r̶n̶e̶

̶A̶n̶g̶a̶j̶ă̶m̶ ̶̶̶r̶̶̶e̶̶̶d̶̶̶a̶̶̶c̶̶̶t̶̶̶o̶̶̶r̶̶̶i̶̶̶ ̶̶̶ ̶ş̶i̶ ̶c̶o̶r̶e̶s̶p̶o̶n̶d̶e̶n̶ţ̶i̶ ̶̶̶r̶̶̶e̶̶̶g̶̶̶i̶̶̶o̶̶̶n̶̶̶a̶̶̶l̶̶̶i̶̶̶ ̶̶̶ ̶ş̶i̶ ̶d̶i̶n̶ ̶d̶i̶a̶s̶p̶o̶r̶a̶ ̶r̶o̶m̶â̶n̶ă̶

Încheiem parteneriate cu noi publicaţii şi site-uri de media

joi, 9 februarie 2017

Nicolae Geantă — Este corect că unii au ales exclusiv să stea în biserici unde se roagă. Dar e corect și că alții au optat să protesteze. Toți au un scop comun: nu doresc să fie victime!

Ai noștrii nu sunt străini!

Îmi pare sincer rău că a trebuit să asist la degringolada în care e azi România. Plină de proteste. Dar nu eu sunt de vină că istoria a înebunit. (Și nici dvs). Îmi pare profund de rău că între creștini au apărut mari divergențe. Nu doctrinare, ci civice. O expandare ce a produs o dialectică păguboasă, între sacru și profan. Spunea Rousseau că între războiul dintre inimă și rațiune nu există victorie. Deci cine câștigă?

Este corect că unii au ales exclusiv să stea în biserici unde se roagă. Dar e corect și că alții au optat să protesteze. Toți au un scop comun: nu doresc să fie victime! 

Nu am toate răspunsurile de ce oameni care gândesc la fel procedează diferit. Dar vorba lui James Thurber: „Este mai bine să ştii câteva întrebări decât toate răspunsurile”.

Nu știu de ce dar parcă am ajuns să semănăm perșilor, care, zice Herodot, se credeau singura parte perfectă a umanității... Dar perșii azi unde sunt?

Cred sincer că ar trebui să învățăm mai bine ce zicea într-o zi Vladimir Pustan: ”Ca să-i strângi pe oameni împreună îți trebuie timp, ca să-i împrăştii îți trebuie minute”. Divizarea ne poate înmulți ca grupuri dar nicidecum nu ne face mai puternici. 

Octavian Paler povestește că la finalul Primului Război Mondial, când românii s-au reîntors în țară de pe front, au slobozit gloanțele în aer. Războiul îi învățase că orice uniformă diferită de a ta este potențial ”inamic”. Însă ajunși în ”țară” chiar și necunoscuții încetau să mai fie străini!

În viață nu contează unde ești, ci pe cine ai alături! Alături sunt ai noștrii. Iar ai noștrii nu sunt niciodată străini!

Nicolae.Geantă

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.