Ce știm despre tradițiile Crăciunului? V-ați întrebat vreodată de ce decorăm bradul de Crăciun? De ce atârnăm crenguțe de vâsc? Și de ce îi învățăm pe copiii noștri să creadă în Moș Crăciun? În ce urmează, veți afla originea adevărată a Crăciunului. S-ar putea să fiți uimiți după ce veți afla sursa tradițiilor voastre preferate de sărbătoare.
Această zi a fost numită ziua anului. Este timpul magiei, spectacolelor mărețe, entuziasmului, generozității și dragostei. Pentru mulți dintre noi, cele mai prețioase amintiri din copilărie sunt cele legate de tradițiile Crăciunului. Este perioada în care multe popoare sărbătoresc nașterea Domnului Isus Cristos, Mesia și Mântuitorul lumii.
Totuși, în ultimii ani, sărbătorile spirituale au devenit perioada vânzărilor în masă și a comerțului activ. Incredibil, însă, în această perioadă multe afaceri obțin mai mult de jumătate din venitul lor de început. Tradiția de a oferi cadouri, considerată ca provenind din istoria magilor care au adus daruri Pruncului nou-născut, a evoluat astăzi în frenezia din decembrie de a face cumpărături.
Dar ce știm despre alte tradiții ale Crăciunului? V-ați întrebat vreodată de ce decorăm pomul de Crăciun? De ce atârnăm crenguțe de vâsc? Și de ce îi învățăm pe copiii noștri să creadă în Moș Crăciun? În ce urmează, veți afla originea adevărată a Crăciunului. S-ar putea să fiți uimiți sau chiar șocați după ce veți afla sursa tradițiilor voastre preferate de sărbătoare.
Să "despachetăm" Crăciunul
Istoria, miturile și tradițiile Crăciunului în emisfera de nord, în a doua parte a lunii decembrie, zilele au cea mai scurtă durată, iar nopțile - cea mai lungă. Pentru lumea păgână aceasta este cea mai potrivită perioadă a anului pentru celebrarea și practicarea lucrărilor întunericului. Calendarul păgân numește această perioadă solstițiul de iarnă.
Tradițiile de Crăciun din zilele noastre au început în timpul petrecerilor păgâne de iarnă din perioada precreștină, organizate de oamenii din nordul Scandinaviei. Pentru a-l onora pe Jul, zeul păgân al sexului și fertilității, în luna decembrie era organizată o petrecere de 12 zile. Unui buștean mare, considerat ca fiind idol, i se dădea foc și acest foc era menținut 12 zile. În fiecare zi era ars ca jertfă un om sau un animal. Distracții sălbatice și nebunești însoțeau sacrificiile zilnice, în timp ce participanții beți se străduiau din răsputeri să contacteze duhurile.
La mii de kilometri, în Roma precreștină, participanții la sărbătoare își omagiau zeii în timpul solstițiului de iarnă. Tradițiile vrăjitorești susțin că un anumit număr de zei păgâni s-au născut în această perioadă, de exemplu: Dionisos, Atis și Baal, zeul masculin principal al fertilității și depravării.
Se spunea că un alt dumnezeu păgân din Persia, numit Mithra, s-a născut chiar în data de 25 decembrie. Mithra era zeul soarelui invincibil, zeul luminii dintre cer și pământ, proslăvit în acea vreme de un cult roman cu multă influență. Nașterea lui simboliza sfârșitul nopților lungi și reîntoarcerea la dominația soarelui. În timpul sărbătorii de o lună de zile din perioada solstițiului de iarnă, toate tribunalele din Roma erau închise. Era permis orice fel de crimă; domina homosexualitatea, travestirea și desfrâul necontrolat. Ordinea Romei era perturbată. Chiar și copiilor li se permitea să participe la orgiile de beție, care erau parte componentă a sărbătorii.
În anul 270 d.C., imperatorul roman, Aurelian, a oficializat sărbătoarea, punând de-o parte săptămâna dintre 17-24 decembrie, care culmina cu oferirea cadourilor în ziua de 25 decembrie pentru a celebra nașterea zeului soarelui. Această orgie romană le întrecea pe toate și mai târziu a devenit cunoscută sub denumirea de saturnalia, în onoarea zeului Saturn, zeul excesului.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.