1,2 trilioane de dolari - o gramada de bani! Asta constituie, conservator vorbind, contributia anuala a crestinilor americani la economia americana, conform unui studiu publicat luna trecuta. Relevanta acestui subiect si cifre este discutata mai jos. E suficient de spus, insa, ca e enorma. In functie de factorii care sunt luati in calcul, insa, contributia lor oscileaza intre 378 de miliarde de dolari cel putin si 4,8 trilioane de dolari cel mult. Daca luam in considerare doar cifra de mijloc propusa de autorii studiului, adica de 1,2 trilioane de dolari, crestinii americani constituie a 15-a putere economica a lumii. Citeva comparatii sunt utile, luind ca referinta produsul interior brut (PIB) al tarilor lumii pe 2015 calculat de Banca Mondiala (World Bank). [Detalii: http://data.worldbank.org/
Un studiu inedit
Economia crestinilor americani evaluata la 1,2 trilioane de dolari e aproape atit de mare ca a intregii Australii, a carei PIB este de 1,3 trilioane de dolari; cu putin mai mica decit a Canadei, (1,5 trilioane de dolari); jumatate din PIB-ul Frantei (2,4 trilioane de dolari); mai mult de o treime din PIB-ul Germaniei (3,3 trilioane de dolari); cu mult mai mare ca al Olandei (752 de miliarde de dolari); de trei ori mai mare ca al Norvegiei (388 de miliarde de dolari); de mai mult de sase ori mai mare ca al Romaniei (177 miliarde de dolari); cu putin mai mica ca PIB-ul Rusiei (1,3 trilioane de dolari); cit al Spaniei (1,2 trilioane de dolari); de doua ori si jumatate cit PIB-ul Suediei (492 miliarde de dolari); aproximativ 40% din PIB-ul Marii Britanii (2,8 trilioane de dolari); si 10% din PIB-ul Zonei Euro. Impresionant? Fara indoiala. Dar asta nu e totul.
Titlul studiului e The Socio-economic Contribution of Religion to American Society: An Empirical Analysis ("Contributia socio-economica a religiei la societatea americana: O analiza empirica"). Studiul a fost publicat in revista de specialitate Interdisciplinary Journal of Research on Religion, si are doi autori, Brian J. Grim, de la Georgetown University in Washington DC, si Melissa E. Grim de la Newseum Institute in Washington, DC. Il puteti citi si descarca aici: http://www.religjournal.com/
Care sunt concluziile principale ale studiului? In primul rind, institutiile si firmele religioase din America au o cifra de afaceri anuala de 378 de miliarde de dolari, o cifra mai mare decit cifrele de afaceri anuale ale lui Apple si Microsoft luate impreuna. Ea, insa, include doar veniturile institutilor si firmelor, si exclude valoare de pe piata a bunurilor si serviciilor organizatiilor religioase. In al doilea rind, insa, daca se ia in considerare valoare bunurilor si a serviciilor produse ori prestate de organizatiile si firmele religioase, contributia la economia Americii a crestinilor este de 1,2 trilioane de dolari. Sotii Grim, insa, merg mai departe si calculeaza valoarea si contributia economica nu doar a organizatiilor si firmelor religioase dar, in plus, si a familiilor religioase ale Americii la economia tarii. Cifra aceasta ar ajunge la 4,8 trilioane de dolari, adica cam 30% din PIB-ul Statelor Unite, cel mai ridicat din lume, si care e de aproape 18 trilioane de dolari. La 4,8 trilioane de dolari, crestinii americani ar forma, daca ar fi constituiti intr-un bloc economic unic, a 5-a putere economica a lumii, dupa SUA (18 trilioane de dolari), Uniunea Europeana (16,2 trilioane de dolari), Zona Euro (11,5 trilioane de dolari) si China (10,8 trilioane de dolari). Ar fi inaintea Japoniei (4,1 trilioane de dolari), si aproximativ la fel de puternica economic cit Germania (3,3 trilioane de dolari) si Rusia (1,3 trilioane de dolari) impreuna.
Ce factori intra in calcularea acestor cifre? In general, ei depind de cine face studiul. Studii de acest gen au mai fost facute si de alti economisti. Toti sunt de acord ca o cifra exacta a contributiei religiei la economia unei tari e foarte dificil de stabilit. Factorii care de obicei sunt luati in considerare sunt (1) exclusiv veniturile institutile religioase; (2) cifra de afaceri a institutiilor religioase, a firmelor si intreprinderilor infiintate de persoane religioase ori cu proprietari care se identifica ca fiind persoane religioase (de exemplu Walmart, HEB Grocery Stores, Forever 21, KFC, Whole Foods, Mariott, Alaska Airlines, Tyson Foods, Hobby Lobby ori Chick-fil-A); ori (3) valoarea economica a familiilor religioase, plus valoarea firmelor lor si a produselor pe care ele le produc. Nimeni nu pune la indoiala, insa, ca studiile de acest gen nu sunt nici pe departe perfecte. Sunt doar aproximative, cifrele exacte fiind imposibil de calculat.
Studiul sotilor Grim contine multiple tabele explicative care discuta acesti factori. De exemplu, Tabelul 4 detaliaza cifrele de afeceri ale spitalelor crestine din America, cele catolice fiind in top, cu 108 de miliarde de dolari anual, urmate de cele baptiste, cu 16 miliarde de dolari, si spitalele altor denominatii religioase. Cifra de afaceri a spitalelor crestine mentionate in Tabelul 4 e estimata la $161 de miliarde de dolari. Tabelul 5 arata venitul anual al bisericilor americane - $83 de miliarde de dolari. La asta se adauga cifra de afaceri a sutelor de universitati si colegii crestine americane, a scolilor si liceelor crestine private, etc. Iar Tabelul 12 da o lista a principalelor firme crestine americane, pe larg definite ca fiind "companies with religious roots", adica companii fondate de persoane care explicit se identifica ca fiind crestine.
Contributia caritabila a crestinilor americani
Discutam nu doar valoare imensa a economiei crestine americane ci si contributile ei caritabile. Conform Studiului Grim, crestinii americani finanteaza 130.000 de programe de reabilitare a persoanelor dependente de alcool si droguri; 94.000 de programe de reabilitare a veteranilor de razboi si de sprijin a militarilor care se intorc de pe front si a familiilor lor; 26.000 de programe de prevenire a bolilor venerice, inclusiv SIDA, cit si de sprijin a persoanelor suferinde de boli transmisibile; 121.000 de programe de pregatire a somerilor pentru reintegrarea lor in piata muncii, inclusiv cursuri de specializare.
In asamblu, firmele, intreprinderile si organizatiile religioase ale Americii creaza milioane de locuri de munca si pun painea pe masa la milioane de familii. Dar pe linga asta, anual crestinii americani cheltuie 13 miliarde de dolari ajutind oamenii din Lumea a Treia. Cum? Finantind orfelinate, clinici, ingrijind femeile insarcinate, echipe medicale, prevenirea avortului, scoli, misiuni caritabile, etc. Pentru a intelege magnitudinea acestei sume mentionam ca anual ONU cheltuie aproximativ 30 de miliarde de dolari la nivel mondial, adica aproximativ 4 dolari de persoana. Crestinii americani singuri contribuie aproape 2 dolari de persoana. Gratie lor, propaganda si programele antifamilie, antiviata, seculariste, anticrestine, antireligie, antitraditie si antiumane a legiunilor de angajati ai ONU este contracarata. Fara ei, practic vorbind, nu ar fi nimeni in lume care sa se opuna acestui tavalug distrugator de valori care a devenit ONU.
Relevanta comentariului de astazi
Relevanta comentariului de astazi e evidenta din mai multe puncte de vedere, inclusiv pentru noi, romanii. Ce fac crestinii americani fac si multi crestini din Romania. Contributia lor la economia si bunastarea morala a Romaniei este imensa, subapreciata, ignorata, neluata in seama, ba uneori chiar luata in deridere de elita intelectuala ori atee a Romaniei, dar mai ales a Uniunii Europene. Despre asta spunem mai multe mai jos.
Ce-i face pe crestinii americani atit de vibranti din punct de vedere economic? Convingerile religioase. Traditia crestina ancorata in Sfintele Scripturi care indeamna crestinii sa munceasca cu harnicie, sa evite lenevia ("cine nu munceste nici sa nu manince" - cum zice Apostolul Pavel), sa fie cinstiti in afaceri, integri, sa nu insele, sa economisesca si sa investeasca, sa-si tina cuvintul dat, sa-si gandeasca bine prioritatile vietii, sa nu risipeasca, sa fie perseverenti, si sa cinsteasca pe Dumnezeu, Biserica si pe semeni din venitul lor. Au stiut totdeauna sa nu fie nepasatori fata de saraci ori fata de cei care din diverse motive nu au putut munci, ori au avut nevoie de ajutor sa se puna din nou pe picioare. Asta a fost pentru ei, cheia succesului.
La fel si pentru europenii care au pus temeliile succesului eonomic european. Secularismul, insa, a subminat etica crestina a muncii, amagind oamenii ca bunastarea materiala se poate dobindi si fara munca, ori cu munca mai putina, ca munca nu e esentiala in dobindirea unui nivel de trai mai ridicat, ori luind in deridere etica crestina a muncii. Secularismul a copiat, si inca imiteaza, perspectiva crestina a vietii economice. Daca in trecut institutiile religioase ajutau saracii, azi o face statul secular. Institutile religioase au fost primele care au fondat societati de ajutorare a saracilor, orfanilor, vaduvelor, universitati, scoli si spitale. Breslele si sindicatele au fost si ele fondate pe principii crestine. Astazi, insa, statul secular modern imita practica milenara a bisericilor, dar cu o aroganta de neimaginat si prin constrangere. Daca in trecut institutile religioase ajutau saracii din contributiile benevole ale celor instariti, statul secular o face astazi prin extorsiune legala, adica din taxele si impozitele obligatorii care tind sa creaca de la an la an.
Comentariul de astazi e important si din perspectiva asaltului "minoritatilor sexuale" importiva crestinilor. Ele pretind sa cheltuie miliarde de dolari, ademenind astfel companiile sa le sprijine doleantele si obiectivele politice. Contributia asa numitei comunitati LGBT la economia globala e infima in comparatie cu cea a crestinilor. Si totusi, lor li se acorda mai multa atentie decit crestinilor harnici si responsabili care dau societatii mai mult decit primesc inapoi. Alarmant, in vara lui 2015, liderii miscarii homosexuale americane s-au strans la San Francisco pentru a strategiza urmatoarea faza a asaltului lor impotriva crestinilor si bisericilor. Unul din obiectivele enuntate cu acel prilej a fost eliminarea scutirii de taxe a organizatiilor non-profit religioase, cit si a bisericilor. Pina in prezent nici un politician nu i-a luat in serios, dar asta nu inseamna ca nu vor fi luati in serios in viitor.
Si acum despre Romania
In Romania exista o clasa de mijoc imensa, crestina, responsabila, cinstita, morala. Ea constituie o majoritate clara a natiunii romane. E formata din milioane de barbati si femei cu adinci convingeri religioase. Oameni care aduc pe lume copii. Investesc in ei si in educatia lor. Ii educa sa fie tematori de Dumnezeu, respectuosi fata de semeni, fata de Biserica, fata de autoritati. Ii invata sa devina cetateni responsabili ai tarii si sa devina viitorul de incredere al tarii. Acesti oameni au firme ori isi formeaza firme. Isi castiga painea cinstit. Isi platesc taxele. Nu insala la afaceri, muncesc din zori pina noaptea si cauta binele cetatii. Dar sunt instrainati si ambivalenti fata de politica si politicieni si nu se pot identifca valoric cu cei care le conduc tara. Sunt majoritatea silentioasa a tarii. Ignorati, subapreciati ori chiar desconsiderati. Neimplicati in viata politica a tarii.
Contributia lor la economia Romaniei este imensa, dar nici cunoscuta, nici apreciata. Un studiu similar cu al Studiului Grim ar fi necesar si in Romania. E timpul ca aceste milioane de cetateni onesti si drepti sa fie apreciati pentru contributia lor. E timpul sa isi ceara locul la masa rotunda care decide soarta tarii. Sa-si facau auzita vocea. Sa devina stapini in tara lor.
Crestinilor le spunem sa nu le fie rusine de identitatea lor crestina. Dimpotriva. E vremea sa-si ridice fruntea. Secularismul, politica secluarizanta a statului postmodern si structurile suprastatale ii batjocoresc si i-a batjocorit de mult timp. Le ignora contributia extrem de valoroasa la binele cetatii. Dar faptele lor stralucesc mai tare ca soarele la amiaza. Daca statul secular nu le recunoaste ori apreciaza, Dumnezeu le stie si le ia in seama. Crestinii sunt, chiar si in aceste vremuri grele, si in pofida lor, lumina lumii, o cetate tare asezata pe un munte inalt. Studiul Grim o dovedeste. Sunt nadejdea lumii in care traim. Poata, chiar, ultima ei speranta.
AFR va recomanda: Va oferim un comentariu al Studiului Grim: https://www.washingtonpost.
Material furnizat de catre Alianta Familiilor din Romania
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.