Adevărul.ro: Ce prevede crezul familiei de penticostali Bodnariu despre creşterea copiilor. Cum au ajuns penticostalii să fie „sectanţi” pentru români

Cazul familiei penticostale Marius şi Ruth Bodnariu, din Norvegia, rămase fără cei cinci copii luaţi de autorităţi, a adus în discuţie şi chestiunile legate de crezul şi practicile cultului penticostal. Defăimările la care au fost supuşi penticostalii în timpul regimului comunist se resimt şi astăzi, când mulţi îi consideră pe penticostali „sectanţi”, deşi Cultul Penticostal e recunoscut legal în România. 

Mişcarea penticostală a pătruns pentru prima dată în România în anul 1921, printr-o familie de ţărani români, Gheorghe şi Persida Bradin, din Păuliş, judeţul Arad.  Prin intermediul unei broşuri intitulate „Adevărul biblic”, cei doi soţi primeau ştirea că în Statele Unite, există o mişcare religioasă bazată pe reactualizarea doctrinelor creştine cu privire la botezul cu Duhul Sfânt şi vindecări divine. Pentru Bersida Bradin, bolnavă de tuberculoză şi hidropizie, pentru care medicii nu aveau un leac, vestea că mai există o posibilitate, şi anume vindecarea prin credinţă, a adus speranţă. Cei doi soţi s-au rugat pentru vindecarea femeii, care s-a făcut bine. Gheorghe Bradin a trimis o scrisoare la adresa de pe broşura pe care o avea, iar în 10 septembrie 1922 se deschidea, la Păuliş, în judeţul Arad, prima biserică penticostală din România.

De-a lungul timpului, creştinii penticostali au avut de suferit din cauza credinţei lor, cultul penticostal fiind considerat o sectă. De altfel, inclusiv actuala ediţie a Dicţionarului Explicativ al Limbii Române (DEX)  defineşte termenul penticostal ca: „adept al unei secte creştine care a apărut iniţial în SUA şi s-a răspândit şi în Europa”. Din cauza sensului peiorativ pe care termenul „sectă” îl are, creştinii penticostali au avut de multe ori de suferit şi au fost catalogaţi „sectanţi”. 

De altfel, în 2011, Centrul pentru Monitorizarea şi Combaterea Antisemitismului şi câteva organizaţii de apărare a drepturilor romilor au sesizat Academia Română cu privire la redefinirea termenilor „ţigan” şi „jidan”, obţinându-se promisiunea că „în viitoarele ediţii ale tuturor dicţionarelor elaborate de Institutul de Lingvistică, sub egida Academiei, vom introduce indicaţii care să nu lase loc unor interpretări discriminatorii, adoptând formulări de tipul (cu sens peiorativ, nerecomandat)”. 

La rândul lor, creştinii penticostali i-au solicitat Academiei Române revizuirea termenului „penticostal” din DEX, arătând că referirile din DEX la unele culte neoprotestante „sunt tributare unei retorici discriminatorii şi jignitoare, moştenite din vremea regimului comunist, regim care a căutat să marginalizeze şi să discrediteze cu orice preţ fenomenul religios în general şi bisericile creştine în special”.

Citeste mai mult: adev.ro/o10het