Duminică dimineata, 20.07.2014, programul se va tine in stradă, in parcul din spatele primăriei unde vă asteptăm să vă alaturati părtăsiei.
Dorim sa fie un timp de evanghelizare in care sa-L aducem pe Dumnezeu in vietile celor care nu Il cunosc.
marți, 15 iulie 2014
Reper 24: Creştinii neoprotestanţi, o expresie de largă respiraţie a credinţei la Bocşa
Un eveniment evanghelic de proporţii la care au luat parte foarte mulţi creştini neoprotestanţi a avut loc ieri la Bocşa, pe stadionul Metalului, acolo unde tribuna a fost arhiplină, cu un număr de participanţi ce a depăşit cu certitudine 2000 de suflete.
Într-o organizare desăvârşită, pentru a cărui reuşită şi-au dat mâna primăria Bocşa şi bisericile Creştine Evanghelice din Bocşa, cu un desfăşurător din care nu au lipsit predicile pastorilor îndrumători, cântecele cu mesaj creştin interpretate magistral de grupul Speranţa şi cu interpreţi invitaţi din Australia, India, Canada şi Statele Unite ale Americii, manifestarea s-a bucurat de întreaga atenţie a celor care s-au reunit întru rugăciune pentru o Nouă Viaţă. Au fost probabil paşi spre o nouă trăire, pe care mulţi din cei prezenţi i-au făcut temători, uşor neîncrezători dar pe care nu cred să-i fi regretat la încheierea ceasurilor dedicate întâlnirii cu Misiunea Speranţa.
Despre marele eveniment din Bocşa Română, ne-a vorbit cu o reală bucurie primarul oraşului Bocşa, Eugen Cismăneanţu:
Evenimente similare celui de la Bocşa au avut şi vor mai avea loc, aşa cum ne-au mărturisit pastorul Ionel Tutac, secretarul general al Uniunii Baptiste din Romania şi predicatorul Luigi Miţoi, în mai multe oraşe din România, dar şi peste hotare în Ucraina şi în Republica Moldova, acolo unde Grupul Speranţa, ca de altfel întreaga Misiune va fi prezentă.
Continuarea: AICI
HotNews: Biserica Anglicană permite femeilor să fie episcopi pentru prima dată în istorie
Biserica Anglicana a votat in favoarea hirotonirii femeileor in functia de episcop, pentru prima data in istoria sa. Hotararea Sinodului General ofera aprobarea legislativa si introduce schimbarea dupa ce s-a reunit majoritatea necesara de doua treimi, noteaza BBC.
Votul din 2012 a fost sustinut de catre Casele de episcopi si clerici, dar a fost blocat de membrii traditionalisti ai clerului.
Arhiepiscopul de Canterbury Justin Welby a spus ca este "incantat", dar unii oponenti sunt inca sceptici cu privire la concesiile care le sunt oferite femeilor.
Votul decisiv din Casa Laicilor a reunit 152 de voturi in favoarea masurii, 45 impotriva si cinci abtineri. In noiembrie 2012, masura a fost blocata de sase voturi, exprimate de membrii clerului.
In Casa Episcopilor, 37 de voturi au fost in favoarea masurii, doua impotriva si o abtinere.
Casa clerului a reunit 162 de voturi favorabile, 25 impotriva si 4 abtineri.
Odata cu decizia de a permite femeilor sa fie episcopi, se rupe o traditie neintrerupta pana acum in care doar barbatii puteau ocupa aceasta functie.
Unii anglicani vad decizia ca "o schimbare cosmica", argumentand ca teologia Bisericii a fost complet schimbata prin acceptarea ideii conform careia barbatii si femeile sunt in mod egal eligibili pentru a conduce si a preda crestinismul.
Cu aceasta decizie, Biserica recunoaste importanta egalitatii in societatea de astazi, semnaland ca vrea sa puna capat izolarii sale din vietile oamenilor pe care ii serveste, se arata in analiza BBc.
Legislatia lasa traditionalistii in baza bunavointei si generozitatii viitorilor episcopi femei, o sursa de neliniste pentru multi, dar evidentiat de unii ca fiind semnul unei noi culturi a increderii si a cooperarii in Biserica.
Inainte de a anunta votul, Arhiepiscopul de York John Sentamu a cerut ca rezultatul sa fie intampinat cu "retinere si sensibilitate".
Decizia vine la 20 de ani dupa ce femeilor le-a fost permis sa fie preoti, raportul fiind acum de 1 la 5.
Motiunea va merge acum in fata Comisiei ecleziastice a Parlamentului, care examineaza masurile Sinodului. Sinodul se va reuni pe 17 noiembrie pentru a declara in mod oficial ca femeile pot fi episcopi.
Continuare pe HotNews
Lee Grady la Centrul Creștin Betania Oradea
Duminică, ora 10:00 & 18:00 – Celebrăm Ziua Domnului prin închinare, părtăşie și mesaj biblic – invitat Lee Grady, autorul cărţii “Duhul Sfânt nu este de vânzare”.
În caz că, din motive obiective, nu ajungi la Betania, ne poţi urmări LIVE www.betania.ro/live
Centrul Crestin Betania Oradea
Botez la Măgeşti, jud. Bihor
Duminică, 20 iulie 2014, de la ora 10:00,
la Biserica Creştină Baptistă
din localitatea Măgeşti, jud. Bihor,
va avea loc un serviciu special
de botez nou testamental.
Evanghelizare în aer liber în Olcea, jud. Bihor
Duminică, 20 iulie 2014, de la ora 17:00, Biserica Creştină Baptistă din Măgeşti, jud. Bihor, împreună cu Biserica Creştină Baptistă din Călacea, vă invită să participaţi în localitatea Olcea, jud. Bihor, la un timp special de laudă şi închinare prin cântare şi predicarea Evangheliei.
Partea muzicală va fi susţinută de grupul de laudă Amos din Cluj, corurile reunite din Măgeşti şi Călacea, grupul de laudă din Măgeşti precum şi de fanfara din Călacea. Serviciul divin se va desfăşura în aer liber pe terenul nou de fotbal din localitatea Olcea.
✡ Creştin ProIsrael: Albumul "Netanya"
NewsNet Creştin işi propune să vă amintească mereu că Biserica trebuie să se roage pentru binecuvântarea, trezirea spirituală şi mântuirea poporului lui Dumnezeu, Israel.
Prin urmare, ocazional, postăm aici o imagine cu link spre albumul zilei din pagina de Facebook a misiunii Creştin ProIsrael, convinşi că şi prin acest mod inimile multor creştini pot fi (re)aprinse pentru susţinerea spirituală a acestei naţiuni pe care Dumnezeu nu a lepădat-o nici o clipă...
Cu un singur click pe imagine sunteţi direcţionaţi spre albumul cu denumirea din titlul acestei postări. Să vă fie cu folos!
Dacă nu vizualizaţi in Facebook, click AICI!
Christian Dragomir: Un nou diagnostic pentru Teodora: Leucom Corneean
De cateva luni tot incercam sa-i facem Teodorei un control oftalmologic complet datorita deselor inflamari ale ochiului drept dar mai ales a leziunii pe care o are pe pupila. Am mers si in Austria insa medicul de acolo nu a reusit sa faca investigatii prea mari deoarece Teo nu a vrut sa deschida ochii pentru a fi consultata. In cele din urma am reusit ieri sa mergem la dr.Andreea Ciubotaru la clinica Infosan. In urma consultatiei, medicul a constatat ca Teodora are afectiuni oftalmologice (de parca nu ar fi fost de ajuns cele pe care le-a avut deja...). Ochiul stang sufera de un astigmatism miopic cu o dioptrie de -2 (cam mult pentru varsta de 4 ani !) insa diagnosticul mai grav a fost cel pus la ochiul drept (cel cu problemele inflamatorii si leziunea frontala pe pupila): leucom corneean.
Am fost intrebati de cand are afectiunea aceasta insa din pacate nu am putut s-o localizam exact in timp. Teodora a avut atat de multe incat prioritare au fost cele care tineau de viata si de moarte. Acum incercam sa le rezolvam si pe cele care nu au reprezentat o prioritate. Imi aduc aminte ca, fiind in terapie intensiva la Budimex, chiar la cateva luni de la nastere, ochiul drept se inflamase si il tinea inchis tot timpul. Le-am semnalat doctorilor aceasta problema insa fiind diagnosticata cu trisomia 18, malformatie cardiaca complexa si ulterior multe altele descoperite, ne-au spus...”are atatea afectiuni si dvs va mai uitati la ochi...”
...
Urmeaza un tratament intensiv si tot odata agresiv timp de doua saptamani, urmand ca dupa aceasta perioada sa facem un nou control oftalmologic in care se va stabili ce este de facut. In momentul acesta, potrivit medicului, vederea Teodorei este afectata la nivelul ochiului drept datorita acestei leziuni, insa nici ochiul stang nu sta foarte bine le nivelul acuitatii vizuale deoarece acest -2 ar impune purtarea ochelarilor de vedere (ceea ce in momentul acesta nu este indicat pentru ca si i-ar da jos in secunda urmatoare). Pentru a nu-i fi afectata vederea la ochiul drept, s-ar impune operatie de transplant de cornee.
Am crezut ca s-a terminat insa ... ”surprizele” continua. Domnul sa lucreze in continuare dupa puterea manifestata si pana acum in viata ei (dar si a noastra) lasand vindecarea Lui peste ochii Teodorei !
Botez la Biserica Peniel Londra
In aceasta Duminica avem bucuria sa oficiem un botez in apa. La acest program si la cel de dimineata impreuna cu noi va fi formatia crestina Profides, iar Cuvantul lui Dumnezeu va fi predicat de Onisim Botezatu.
Pe aceasta cale va invitam sa fiti impreuna cu noi la acest eveniment.
1-5 Brampton Grove, NW4 4AE
Dumnezeu sa va binecuvanteze!
• Vitamina Zilei: Vladimir Pustan - Găseşte-ţi prieteni mai deştepţi decât tine!
„Cine umblă cu înţelepţii se face înţelept” (Proverbe 13:20)
Un anturaj care să te ajute să creşti este obligatoriu. Prostia „se ia” iar înţelepciunea „se prinde”. Românii zic că semeni cu cine stai mai mult. Fii pragmatic şi egoist, găseşte-ţi prieteni mai deştepţi decât tine.
Vladimir Pustan
Chris - Destăinuire publică
Sunt genul de om care nu ar putea niciodata urzi in mintea lui intentii rele fata de cineva. Instinctiv, caut intotdeauna sa nu-mi pun interlocutorul intr-o lumina proasta, sa nu-i deranjez pe cei din jur, sa trec neobservat, daca se poate. Nu as putea sa-mi fac planuri de razbunare, in nici o situatie. Simplul gand ca cineva, oricine, ar putea cumva, cat de putin, sa sufere din cauza mea, ma sperie. Desigur, am facut si gafe de-a lungul timpului. Toate fara sa vreau, fara sa-mi dau seama, fara cea mai mica intentie. Cand le-am descoperit nu am ezitat sa-mi cer, sincer, iertare. E trist sa stim cat de mult ii ranim uneori pe cei din jurul nostru, prin ignoranta si superficialitate…
Imi va fi greu sa povestesc lucrurile care urmeaza, tocmai din cauza ca unele persoane, citindu-le, se vor regasi in intamplarile care s-au petrecut. O fac la sugestia cuiva care mi-a dat de inteles ca morala acestor intamplari poate folosi unora ca si mine. Voi incerca sa fiu atent si discret, oricum, totul e acum, de domeniul trecutului.
Sunt aproape sapte ani de cand, doua evenimente urate au venit cu tavalugul peste viata mea, zguduindu-mi sufletul din radacina. La distanta de cateva zile unul de celalalt dar fara ca, intre ele, sa fie vreun punct in comun. Primul a avut legatura cu o persoana careia ii oferisem, intr-un fel, prietenia. O persoana admirabila si inteligenta, demna de tot respectul. Imi facea placere sa fiu in preajma ei, gaseam de fiecare data ceva nou de invatat. Un caracter puternic, un om care s-a luptat din greu cu viata si a invins. Pana cand, intr-o zi, stupefiat, am realizat ca isi doreste de la mine mai mult decat prietenia. Am dat, instantaneu, cativa pasi inapoi. Aproape timorat, am inceput sa-mi analizez actiunile, sa-mi dau seama unde anume am gresit. Nu facusem nici un gest care sa fi trecut de limitele permise, nu fusesem mai mult decat politicos si amabil. Asa ca, am creat imediat distanta, fara drept de apel. Incercarile ei de a “repara” situatia s-au lovit de un zid. I-am inteles durerea esecului si chiar nu am reactionat atunci cand, la ultimul telefon la care i-am raspuns, mi-a rostit raspicat: “tine minte, am sa ma razbun!”. Naiv cum sunt, nu mi-am luat nici o masura de precautie. Iar ceea ce a urmat, depaseste imaginatia. In cateva zile, a nascocit si a imprastiat, public, lucruri murdare si neadevarate despre mine. Un prieten m-a sunat sa-mi spuna: “uite ce scrie pe site-ul tau.” Totul in mine s-a blocat. Pur si simplu nu-mi venea sa cred si habar nu aveam cum sa reactionez. Am inceput sa primesc telefoane, mesaje din toate partile, oameni dezamagiti care isi exprimau lehamitea fata de mine, de muzica mea, imi spuneau ca mi-au aruncat toate cd-urile si ca sunt revoltati. Unii imi spuneau, cu mila, ca se vor ruga pentru mine. Pastorii mei, .. oh, da, pastorii, doi la numar, nu au facut nici un gest in apararea mea… Am inchis imediat site-ul, dar era prea tarziu. Noroiul se imprastiase peste tot.
Doar cateva zile dupa aceea, cel mai bun prieten al meu, omul in care aveam incredere deplina, persoana care, ani de zile, avusese cea mai mare influienta asupra mea si pentru care as fi facut orice, m-a acuzat, brusc, de un lucru urat, pe care eu nu as fi fost niciodata in stare sa-l fac. I s-a intamplat ceva neplacut, a facut investigatii, a tras concluziile de rigoare iar verdictul a fost unul singur: eu sunt vinovatul. In foarte scurt timp, toti apropiatii mei cunosteau varianta lui. Acuzatii fatise sau susoteli pe la colturi, toate tratau acelasi subiect: vinovatia mea. Am facut si eu “investigatii” si am tras, la randul meu, concluzii dar … nu le-am exprimat niciodata. La ce bun? Mai mult decat datorita “numelui” si imaginii mele murdarite, universul meu s-a prabusit pentru ca am pierdut un prieten. Cel mai bun prieten. Incremenit, cu toate usile spre exterior incuiate, repetandu-mi mie insumi ca sunt un las si ca nu stiu sa ma lupt ca barbatii, m-am ascuns in mine, definitiv. Auzisem undeva ca, in timpul furtunii, pasarile isi ascund fata intre aripi si, astfel, nu mai simt viscolul. Am incercat sa fac si eu acelasi lucru. Dar furtuna a fost mai puternica decat mine; m-a ravasit, m-a aruncat la pamant, mi-a spulberat toata increderea in oameni, m-a lasat fara vise si m-a prefacut apoi, in stana de piatra.
Sunt aproape sapte ani de zile decand, prin locurile in care ajung, oamenii inca ma mai intreaba: “e adevarat ce s-a intamplat? ” , … “am auzit ca…” , “uite ce mi-a zis cineva despre tine…” si asa mai departe, lucruri disgratioase si exagerate, toate avand ca si puncte de plecare, cele doua intamplari. Mai greu de suportat, insa, sunt cuvintele nerostite, privirile acuzatoare, zvonurile neadevarate care nu trec pe langa tine inainte de a-ti infinge cate un cui, adanc, in inima. Am evitat sa dau prea multe explicatii celor care mi-au pus intrebari. Cum sa explic altora lucrurile pe care nici eu nu le inteleg? Intre timp, comunicarea mea cu cele doua persoane a fost zero. Nu se cunosc intre ele, nu cred ca au avut vreodata ocazia sa-si vorbeasca. Am aflat, din cand in cand, vesti despre fiecare. Dupa o vreme, amintirile nu te mai dor. Sunt un om slab si vulnerabil. M-am straduit, din pietrele aruncate in mine, sa-mi construiesc un zid de aparare.
Nu cu multa vreme in urma, intr-o dimineata, suna telefonul. La capatul celalalt, de undeva dincolo de ocean, un glas gatuit de emotie, respirand sacadat, imi vorbeste precipitat: “te rog nu inchide, am vrut de multe ori sa te sun si nu am avut curajul….” Mi-a cerut iertare. Mi-a marturisit ca inima ii bate sa-i sara din piept, ca ar fi meritat sa-i inchid telefonul si ca nu e deloc usor sa traiesti cu constiinta incarcata. Mi-a spus ca ii pare rau de tot ce a facut. Uimit dar linistit, ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat, i-am spus ca totul este sters si ca iertarea s-a produs demult. Am mai discutat apoi cateva lucruri marunte despre viata fiecaruia si despre prieteni. “Nici nu stii cata usurare mi-ai adus!” mi-a mai spus, inainte de a inchide telefonul. Cateva minute mai tarziu, telefonul suna din nou. Ati ghicit? Era a doua persoana. Cu un mesaj asemanator. Coincidenta? V-am spus, una din ele locuieste dincolo de ocean, pe un alt continent, cealalta e din Romania. La fel ca inainte, ca si cum memoria mi-ar fi fost stearsa, am discutat senini despre diverse lucruri si ne-am facut impreuna planuri de viitor. Dar, dupa ce am inchis telefonul, lacrimile m-au podidit si nu le-am putut opri minute bune in sir. Nu stiam de ce plang… Poate daca nu ar fi fost si al doilea telefon imediat dupa primul, impactul nu ar fi fost atat de mare.
E uimitor cum ne surprinde Domnul. Pentru mine e greu de inteles cum doua persoane de pe continente diferite, fara sa se fi cunoscut, sa faca acelasi gest fata de mine, la cateva minute distanta… Cine lucreaza la motivatia lor, cine le dicteaza actiunile…?
Lectia iertarii nu se invata asa de usor. Cuiele au fost scoase, de urmele lasate de cuie inca se mai ocupa El, in vederea vindecarii depline. Mai trebuie sa fac un lucru; poate cel mai greu. Va trebui sa daram, cu mana mea, zidul de aparare la care am muncit din greu atatia ani… Va trebui sa ma las din nou descoperit, sa fiu vulnerabil, mai vulnerabil chiar decat inainte. Deocamdata, recunosc, nu am curajul sa dezlipesc prima piatra. Poate cine stie, intr-o zi, un alt telefon, venit din cine stie ce colt al lumii, ma va ajuta s-o fac…
Chris
✡ Poza și gândul zilei
NewsNet Creştin işi propune să vă amintească zilnic că Biserica trebuie să se roage pentru binecuvântarea, trezirea spirituală şi mântuirea poporului lui Dumnezeu, Israel.
Prin urmare, împreună cu un gând biblic, postăm zilnic o imagine din Israel, convinşi că şi prin acest mod inimile multor creştini pot fi (re)aprinse pentru susţinerea spirituală a aceastei naţiuni pe care Dumnezeu nu a lepădat-o nici o clipă...
Pozele sunt preluate cu aprobare din pagina de Facebook a misiunii Creştin ProIsrael.
Cu un singur click pe imagine sunteţi direcţionaţi spre poza cu dimensiunea iniţială. Pentru vizualizarea intregului album, click aici! Să vă fie cu folos!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)