Mărturia lui Nicușor este cutremrătoare. Merită citită, pentru a vedea Măreața putere DUMNEZEIASCĂ. Dintr-un criminal notoriu, Nicușor a devenit un slujitor al lui DUMNEZEU, cu mare impact. Mă bucur de implicarea lui în echipa misiunii Family To Family și îi doresc multe binecuvântări.
Dar vă las să citiți dumneavoastră, ceea ce Nicușor are de mărturisit:
◊◊◊◊◊◊◊ ◊◊◊ ◊◊◊◊◊◊◊
Slavit sa fie Domnul!!
Ma numesc Ana Nicusor, sunt casatorit cu cea mai frumoasa femeie din lume Ana Nicoleta si curand vom avea o fetita cu ajutorul Domnului. Actual locuim in Craiova (dar de origine sunt galatean) si slujim intr-o biserica din Bistret care este o filiala a bisericii Filadelfia din Craiova, pastorita de fr. Samuel Trif.
La varsta de 16 ani uitandu-ma in Galati la toti baietii cu bani, masini, femei, m-am gandit ca mi-as dori sa ajung si eu ca unul dintre cei de care se vorbeste cu teama la coltul blocului povestindu-se despre cum fac bani si cum se descurca.
De la acest gand pe care diavolul l-a pus in mintea mea, de-a ajunge un bandit, am plecat in Italia unde am inceput sa fur lucruri marunte; haine, incaltaminte, insa nu dupa multa vreme am observat ca banii pe care ii faceam nu erau suficienti ca eu sa devin ceea ce doream, iar dupa un an si jumatate am revenit in Galati, am intrat intr-o banda interlopa si de la o varsta frageda am inceput sa savarsesc cele mai cumplite lucruri pe care numai un om calauzit de diavol le-ar putea face.
In anul 2008 am plecat pe teritoriul Germaniei impreuna cu inca 3 prieteni cu gandul de-a face un jaf armat la un magazin de bijuterii.
Ajungand in Germania ne-am facut cateva zile planul si am actionat, insa lucrurile nu au decurs asa cum noi planificasem si a trebuit sa folosim foarte multa violenta asupra celor doi vanzatori din interiorul magazinului, in urma caruia unul din ei a decedat la trei zile dupa acest jaf.
Ajungand in Romania, dupa trei luni am aflat despre moartea unuia dintre acesti oameni si din clipa aceea am stiut ca voi ajunge la inchisoare.
Nu a trecut multa vreme si unul dintre prietenii mei a fost arestat si fiind amenintat ca va lua pedeapsa pe viata, a fost constrans sa spuna si numele noastre.
La cateva luni de la arestarea lui, ma aflam intr-un casinou din Galati si la masa unde eram cu niste prieteni au venit niste politisti care ne-au cerut actele la control. Cand au ajuns in dreptul meu, mi-au spus ca eu nu trebuie sa dau nici un document pentru ca va trebui sa merg la Politia Judeteana si imi vor explica acolo despre ce este vorba.
Ajungand la Politia Judeteana, bineinteles ca eu stiam despre ce este vorba, mi-au adus niste acte in fata si mi-au spus ca sunt acuzat de crima, iar pedeapsa mea incepe de la minim zece ani pana la pedeapsa pe viata.
Nu cred ca pot explica in cuvinte sentimentele care se aflau in mine in acel moment si nici nu cred ca poate intelege cineva, decat daca a trecut pe acolo, ganduri ca nu voi mai vedea niciodata libertatea, ca nu voi mai ajunge nici la moartea parintilor mei poate si multe altele.
Dupa trei zile am fost deportat pe teritoriul Germaniei la Dortmund si dupa o luna si jumatate au venit avocatii la mine sa imi spuna ca este posibil sa scap cu doisprezece ani si jumatate ….. in acele momente nu stiam ce sa fac: sa plang sau sa ma bucur, sa plang pentru ca voi sta doisprezece ani si jumatate inchis sau sa ma bucur ca nu imi iau inchisoare pe viata.
Ii dau slava Domnului ca nu mi-a venit nici un gand de sinucidere in acele momente, asa cum urma sa vad in inchisoare pe multi care aveau astfel de ganduri.
Dupa sase luni gardienii ne-au anuntat ca va avea loc o grupa de romani in scurt timp si toti cei care doresc sa se inscrie sa faca o cerere si vor primi aprobare.
Miercuri la ora sase ne-au scos pe toti romanii care eram acolo, in jur de opt-noua si nu mica ne-a fost mirarea cand am intrat in acea incapere si am vazut ca acolo mai erau inca doi oameni cu niste Biblii pe masa.
La inceput am fost putin iritat de prezenta lor, insa curand am facut cunostinta si ne-au spus ca sunt din Republica Moldova, fapt care m-a bucurat vazand ca sunt tot modoveni ca si mine. Se numeau Victor si Alex si ne-au spus ca au venit sa ne aduca o veste buna… acum singura veste buna pentru noi ar fi fost sa ne eliberam, dar ei ne-au spus ca au venit sa ne spuna ca Isus a murit ptr noi, ceea ce era cel mai important si adevarata eliberare din robia pacatului, insa atunci nu intelegeam aceste lucruri.
Primul lucru care i-am intrebat a fost ce religie sunt, si cand am auzit ca sunt pocaiti am zis putin inflacarat ” lasati-ma ca am auzit eu de toate despre voi”, insa uitandu-ma putin la viata lor, la modul cum ei erau, parca incepeam sa ma conving ca ma inselasem.
Victor ne-a povestit cum si el fusese un bandit, insa Dumnezeu l-a schimbat si i-a daruit o noua viata prin credinta in Isus Hristos, iar acum este fericit si are o pace launtrica pe care nu a gasit-o decat la Dumnezeu.
Auzind lucrurile astea, m-am gandit ca si eu am nevoie de asa ceva. Gandul ca o persoana murise din cauza mea ma macina foarte mult si mi-am zis eu in sinea mea ca data viitoare voi asculta mai atent cum si-a schimbat el viata si a capatat linistea asta ……. poate reusesc si eu.
Aceasta grupa avea loc din doua in doua saptamani si in aceste saptamani am inceput si eu sa mai citesc din Biblie insa parca acum tot ce se spunea era ca sunt un pacatos si trebuie sa ma schimb.
La urmatoarea grupa tot ce am inteles de la Victor si Alex a fost ca sunt pacatos si ma duc in iad. Asa mult ce m-am infuriat si pe ei si pe Dumnezeu… ma gandeam eu in sinea mea ca am venit si eu sa ascult ceva sa ma mai linistesc si cand colo mi se spune ca sunt numai un pacatos.
Din clipa aceea am hotarat ca nu ma mai duc la nici o grupa, insa am continuat sa ma duc iar si iar. La o intalnire, Victor a citit versetul din Ioan 3. 16 “ Fiindca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea ca a dat pe singurul Lui Fiu ca oricine crede in El sa nu piara ci sa aiba viata vesnica” auzind aceste cuvinte m-am intors in camera, am cazut pe genunchi si am inceput sa plang si sa imi marturisesc pacatele, i-am spus lui Dumnezeu ca nu vreau sa mai ies din inchisoare ci sa ma tina acolo 20 de ani pentru ca merit…, daca nu imi schimba viata si daca nu ma face un alt om mai bine sa ma lase acolo si lucrul cel mai mare care mi-a zdrobit toata mandria din mine a fost dragostea Lui Dumnezeu, atunci cand eu am inteles ca Dumnezeu a trimis pe Fiul Sau sa moara pentru mine un nenorocit. Am zis ca o astfel de dragoste nu poate fi decat o dragoste de Dumnezeu si vreau sa am si eu parte de ea.
In acea seara, Nicusor care era acuzat de crima a murit si Dumnezeu mi-a daruit o alta viata, din Dumnezeu, astfel am fost nascut din nou si viata mea a luat o alta intorsatura, in sus, spre Dumnezeu.
Dupa intoarcerea mea la Dumnezeu am mai stat inca doi ani si jumatate in inchisoare si pot spune cu voce tare ca au fost unii dintre cei mai binecuvantati ani din viata mea.
Stateam in pat intr-o celula de 8m2 si ma uitam printre gratii si plasa de la geam si plangeam de fericire, chiar ma intrebam si eu cum pot fi asa fericit intr-o inchisoare ……. ceea ce cautaseam eu asa mult am ajuns sa gasesc intr-o inchisoare
Mi-am gasit libertatea intr-o inchisoare .
Dumnezeu a lucrat intr-un mod minunat in acest timp, vorbeam cu cei din inchisoare de la fereastra si tipam din toata inima si ii indemnam la pocainta.
Se apropia timpul sa ma eliberez si nu mai imi venea nici un document si tare, tare ma framantam eu in sinea mea de ce nu vrea Dumnezeu sa ma eliberez.
Cand ne scoteau la dusuri, ne scoteau cate 10-15 persoane si era momentul oportun sa vestesc Cuvantul. Unul dintre baietii de acolo, un neamt, fuma si l-am intrebat daca stie ca fumatul este pacat, la care el putin arogant , m-a intrebat ca cine spune lucrul asta? I-am zis ca Dumnezeu, si cand am zis ca Dumnezeu , el a sarit si a spus “ Dumnezeu iarta pacatele”, insa eu l-am intrebat “unde scrie lucrul asta?” Venind la camere i-am dat o Biblie sa o citeasca si i-am spus ca acolo va gasi raspunsurile la ceea ce discutasem.Timp de 2 saptamani nu l-am mai vazut si intro zi il vad venind spre mine plin de bucurie spunandu-mi ca nu mai fumeaza.L-am intrebat “de ce?” Si mi-a spus ca de cand i-am dat Biblia, zi si noapte a citit din ea si a inteles ca Dumnezeu este dragoste si ca vrea si el sa aiba parte de aceasta dragoste, astfel el s-a intors la Dumnezeu.
Un baiat pe nume Cristi care a facut 20 de ani de inchisoare si era pe alta sectie, auzise despre intoarcerea mea la Domul si spunea celor de acolo ca numai cei slabi se pocaiesc. Insa Dumnezeu a facut in asa fel incat l-au adus pe acelasi etaj cu mine si am inceput sa ii vorbesc despre dragostea Lui Dumnezeu, i-am dat o Biblie si o carte ” Isus destinul meu” si citindu-le, Dumnezeu a lucrat si in viata lui si s-a intors la Dumnezeu.
Dupa o luna si jumatate eram la subsolul inchisorii unde era sala de sport si ne rugam impreuna, iar cei din jur spuneau ca am inebunit, insa le-am spus ca noi acum ne-am revenit si ca ei ar trebui sa se gandeasca asupra vietii lor.
Nu dupa multa vreme a venit Cristi la mine si mi-a spus ca atunci cand era pe celalalt etaj a spus ca numai cei slabi se pocaiesc, insa acum a ajuns la concluzia ca numai cei puternici fac lucrul asta, pentru ca pina acum tot ce ii spunea diavolul sa faca el facea, acum era mai greu si se dadea lupta pentru ca diavolul ii spunea sa faca ceva si el nu mai facea.Slavit sa fie Domnul!
Un gand venise in inimia mea in acest timp pana sa ma eliberez: “ ce voi face eu cand voi iesi din inchisoare, nu am nici o sotie, un nenorocit si un curvar am fost, cum ma voi descurca ….” si uite asa ma necajeam de pe o zi pe alta pina Dumnezeu mi-a vorbit si mi- spus “cautati mai intai Imparatia cereasca si neprihanirea Lui Dumnezeu si toata celelalte vi se vor da pe deasupra”(Mt 6 33).Atunci o pace a intrat in inima mea si am spus:”Doamne in Tine ma incredintez si stiu ca Tu poti totul, Aleluia!”
Victor anuntase in biserica de intoarcerea mea la Domnul si la o sora i-a pus Dumnezeu pe inima sa ofere o suma de bani pentru a cumpara literatura crestina pentru mine.
Victor a inceput sa imi tot aduca carti crestine si l-am intrebat de unde vin aceste carti si mi-a povestit cum o sora a oferit acesti bani si el a cumparat carti. Cand am auzit lucrul acesta i-am spus ca as vrea sa ii scriu o scrisoare in care sa ii multumesc pentru tot ceea ce a facut.
Cand am ajuns in camera, inainte sa incep sa ii scriu m-am asezat pe genunchi si am zis:”Doamne, vreau ca ea sa fie sotia mea.Amin!” si am trimis scrisoarea.
Nu dupa multa vreme am primit raspuns si i-am scris iarasi si asa am inceput sa tinem legatura prin crespondenta.
In inchisoare mai participam la o grupa crestina de nemti si ei m-au rugat sa scriu marturia mea si poate se gaseste cineva sa o traduca in germana pentru a-o publica intr-o revista crestina din Germania. Sora cu care incepusem sa tin legatura, studia in Germania franceza si germana si a acceptat sa imi traduca marturia. Vazand modul minunat cum Dumnezeu a lucrat in viata mea, a hotarat impreuna cu Victor sa vina si sa ma viziteze in inchisoare, dupa care a venit sa ma viziteze cu fratele ei care era in trecere prin Germania si asa am inceput sa ne si vedem mai des.
Dupa o perioada de timp cand deja incepusem sa ne cunoastem, i-am scris o scrisoare si i-am spus: ”Nicoleta, hai sa ne rugam lui Dumnezeu sa vedem ce plan are cu noi” si la urmatoarea vizita cand a venit la mine i-am spus: ”Nicoleta, eu nu iti pot oferi nimic, este posibil sa mai stau in inchisoare mult timp sau este posibil sa ies afara si sa se intample orice cu mine insa eu imi doresc ca tu sa fii sotia mea si ce pot sa iti promit este ca vrea sa slujesc Lui Dumnezeu cu tine toata viata mea”.
Ea a spus DA si astazi este sotia mea Aleluia!!!
Nu mult dupa asta m-am eliberat, am incheiat legamant cu Domnul in apa botezului la biserica Sfanta Treime din Galati, ne-am casatorit in Craiova si astazi prin Harul Lui Dumnezeu Ii splujim Lui.
In urma cu ceva vreme am inceput sa merg in Penintenicarul de minori din Craiova impreuna cu fratele Viorel Lupu, prin intermediul asociatiei crestine Family to Family, fondata de fratele Mike Olari si Ii multumesc Lui Dumnezeu ca m-a chemat la o astfel de slujire.
Dorinta mea este ca aceste suflete prinse de lanturile celui rau sa fie eliberate si sa isi gaseasca libertatea asa cum mi-am gasit-o si eu intr-o inchisoare. Slavit sa fie Domnul! Amin!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.