Religii și vârste în România - de Nicolae Geantă

În urma analizei structurii vârstelor populației religioase din România, constatăm că la recensământul oficial de la finalul anului 2012, cel mai mare procent de tinerii îl dețin penticostalii - 29,9 %, urmați de creștinii după Evanghelie 21,9 % și musulmani 21,2 %. Raportat la media pe țară (care este de 15,9% pentru tinerii sub 15 ani), dintre celelalte culte religioase numai baptiștii trec puțin peste prag (cu 16,2%), în timp ce tudoriștii (biserica evanghelică română) sunt la egalitate cu țara (15,9%). Restul confesiunilor au o pondere inferioară. De exemplu adventiștii dețin 15,8 % tineri sub 15 ani, catolicii 15,2 %, ortodocșii înregistrează 14,7 %, reformații 13,4 %, unitarienii 13,1 %, iar luteranii 11,1 %. Cel mai mic procent de tineri îl dețin mozaicii 5,5%. Pe altă parte martorii lui Iehova au numai 11,1 % tineri, ceea ce demonstrează că dinamica lor pozitivă de creștere în ultimii 10 ani are suport prozelitismul. Îngrijorător este faptul că în rândul persoanelor ce s-au declarat fără religie 23,4 % sunt tineri sub 15 ani (care au cel puțin 8 ani de religie în școală!!!). Totuși, numai 3,5 % din categoria acestei vârste s-au declarat atei! 

Fac precizarea că, în cadrul politicilor demografice, tinerii sub 15 ani trebuie să depășească 20 procente pentru vitalitatea unei comunități. Mai subliniez că, în cadrul unei populații, vârstele tinere confirmă întotdeauna că va exista viitor. Cu cât mai mulți tineri sub 15 ani cu atât va fi mai mare creșterea comunității. Pentru că în anii ce urmează grupul de tineri se va casătorii și va procreea. Acolo unde procentul grupelor de vârstă înaintată este ridicat (cum e cazul grupei peste 65 de ani), descendența numerică a comunității e obligatorie. Bătrânii nu nasc, dar și foarte mulți mor, prin urmare populația va înregistra descreșteri. Indicii de vârste produc același impact și în religie. Cu o excepție: aici pot crește numărul de adepți prin convertire.

În ceea ce privește vârstele medii, cea mai mică etate o dețin penticostalii (31,7 ani), urmați de musulmani (35,4 ani) și creștinii după Evanghelie (37,5 ani). De fapt cele trei confesiuni sunt singurele din România care au vârstă medie mai mică decât etalonul național (40,6 ani). Cele mai ridicate vărste medii le înregistrează persoanele de religie mozaică (58,6 ani), urmate de armeni (48,3 ani), augustani și lutherani (47,6 respectiv 47,3 ani) ori greco-catolicii (46,9 ani). Vârste apropiate față de media țării înregistrează catolicii și ortodocșii (41 respectiv 41,3 ani), evanghelicii tudoriști și baptiștii (42,1 respectiv 42,2 ani) și adventiștii (43,1 ani). Nici martorii lui Iehova nu au o vârstă medie prea tânără (45,4 ani), ceea ce reiese că în ultima vreme la acest cult au aderat persoane adulte și nu tineri. Pe de altă parte, persoanele fără religie au o vârstă medie de 32,8 ani în România.

În piramida vârstelor, la segmentul +65 ani, România are o pondere de cca 16,1 %, peste pragul normalității. Ponderea cea mai semnificativă de persoane peste 65 de ani este deținută de cultul mozaic (45,4 %), urmată de augustani (29,1 %), greco-catolici (27,7 %) și lutherani (26,7 %). Martorii lui Iehova, adventiștii și unitarienii au ponderi de peste 20 % (respectiv 22,9 %, 22,5 %, 20,7 %), iar ortodocșii, catolicii și reformații peste 16 % (16,6 %, 16,9 %, 19 %). Dintre crestinii evanghelici cel mai mic procent de bătrâni înregistrează penticostalii (6,3 %) și creștinii după Evanghelie (16,1 %), baptiștii și tudoriștii depășind 20 de procente (20,2 %, respectiv 21,1%). De remarcat ca musulmanii au un procent mic de vârstnici peste 65 de ani (9,7 %), situație întâlnită și la populația fără religie (7,6 %) sau atee (9,3 %).

Doresc să mai precizez că la Recensământul din anul 2011 (cu care nu sunt în totalitate de acord în privința evanghelicilor baptiști, cde, penticostali și tudoriști - unde datele nu corespund cu realitatea), numai 4 confesiuni au crescut procentual față de anul 2002: penticostalii (de la 1,8 % din populația României la 1,92 %), baptisții (de la 0,58 la 0,60 %), musulmanii (de la 0,31 la 0,34 %) și creștinii după Evanghelie (de la 0,21 la 0,23 %), fenomen pus însă și pe seama scăderii populației țării (cu peste 10 %). Totuși singura religie ce are și creștere numerică este penticostalismul. Totodată, unitarienii, adventiștii și tudoriștii deși au scăzut numeric, au rămas constanți ca pondere (0,43, 0,3 și respectiv 0,08 % din populația țării), toate celelalte confesiuni scăzând nu doar numeric ci și procentual. Este îngrijorător faptul că pesoanele fără religie s-au dublat ca pondere între 2002-2011 (de la 0,06 la 0,10 %), iar ateii s-au triplat (0,04 și 0,11 %).

Fac din nou precizarea că, în cadrul politicilor demografice, tinerii sub 15 ani trebuie să depășească 20 procente pentru vitalitatea unei comunități. Mai subliniez că, în cadrul unei populații, vârstele tinere confirmă întotdeauna că va exista viitor. Cu cât mai mulți tineri sub 15 ani cu atât va fi mai mare creșterea comunității. Pentru că în anii ce urmează grupul de tineri se va casătorii și va procreea. Acolo unde procentul grupelor de vârstă înaintată este ridicat (cum e cazul grupei peste 65 de ani), descendența numerică a comunității e obligatorie. Bătrânii nu nasc, dar și foarte mulți mor, prin urmare populația va înregistra descreșteri. Indicii de vârste produc același impact și în religie. Cu o excepție: aici pot crește numărul de adepți prin convertire.

Știu că în cadrul religiilor sunt destui sceptici care consideră că recensămintele nu sunt importante. Totuși ele sunt inventarele vii ale comunităților. Arată dacă o religie trăiește sau se pregătește de înmormântare...