Dragii noştri,
Ne bucurăm să vă putem saluta în numele scump şi preţios al Domnului nostru Isus Cristos, în numele celui Minunat, Sfetnic, Dumnezeu tare, Părintele veşniciilor, Domn al păcii. Domnia Lui să crească peste cât mai multe vieţi şi odată cu ea să crească şi râvnă noastră pentru El şi Împărăţia Lui, o Împărăţie fără de sfârşit.
Slăvim pe El pentru că a ales să ia trup de om şi să se facă asemenea nouă. Îl slăvim pentru iesle, pentru că dacă nu ar fi fost ieslea, nu am mai fi putut vorbi de cruce, şi dacă nu ar fi fost crucea, nu am mai fi putut vorbi de răscumpărare şi dacă nu ar fi fost răscumpărare, nu ar mai fi fost nici misiune. Dar slavă Lui pentru planul desăvârşit dus la îndeplinire la împlinirea vremilor, prin Cel născut din Tatăl, Cel ce este Alfa şi Omega, Cel dintâi şi Cel de pe urmă. Toate încep cu El şi se termină cu El.
Acesta este mesajul pe care căutăm să îl transmitem celor care nu înţeleg nici pe departe semnificaţia sărbătorii naşterii Domnului Isus, sărbătoare ce a împărţit lumea în două tabere: cei care L-au primit şi s-au bucurat de venirea Lui şi cei care L-au respins şi s-au tulburat de venirea Lui. Ca în orice altă parte de lume, se întâlnesc şi aici în Peru aceste două tabere şi deşi vorbim de o ţară predominant catolică cu acces la Cuvântul lui Dumnezeu, practicile pe care le vedem şi care ne îndurerează sunt practici păgâne care L-au exclus de mult pe Dumnezeu din centrul vieţii şi a sărbătorii mai sus menţionate.
Acest mesaj a fost transmis şi copiilor din Pariachi şi ne bucurăm să vedem că în unii din ei Scripturile prind rădăcini, rădăcini care, sperăm noi, se vor face din ce în ce mai puternice. S-a făcut deja încheierea anului biblic, urmând ca la jumătatea lunii ianuarie copiii să înceapă din nou lecţiile biblice. Mulţumim celor care aţi sprijinit şi financiar această lucrare, prilej cu care 80 de copii s-au putut bucura de un cadou oferit şi primit cu mare bucurie. Dumnezeu să vă răsplătească aşa cum ştie El. Nimic din ce avem nu e al nostru şi dacă nouă ni se dă mai mult decât altora, e ca să putem binecuvânta pe alţii cu ceea ce noi înşine am fost binecuvântaţi. El a venit ca să ofere, ca să slujească, nu ca să fie slujit. Aceasta e şi menirea noastră.
Luna aceasta a fost destul de aglomerată pentru noi, din pricina multor activităţi în cadrul misiunii. Eu am fost mai tot timpul la birou lucrând la proiecte, pregătind rapoarte, organizând evenimente şi alergând dintr-o parte în alta. Amalia a fost şi ea prinsă cu activităţile în Pariachi, plus că a mai avut de organizat o sesiune de formare/instruire a lucrătorilor cu copiii, organizată special pentru colegii noştri din Segadores. A expus modalităţi practice de pregătire a materialelor aferente unei lecţii biblice predate, toate acestea ţinând de partea aplicativă a învăţăturilor expuse şi de consolidarea informaţiilor primite.
Am încercat să ne împărţim timpul în aşa fel încât să ne putem amândoi achita de responsabilităţi şi totodată să aibă cine sta acasă cu copiii. Toate acestea le-am făcut printre multele vizite la doctori, Mathias şi Debora fiind gripaţi, cu tuse, cu bronşită, ca în final să cadă Amalia la pat răpusă de o bronşită puternică, la care s-a mai adăugat acum o sinuzită. Am fost şi eu cu antibiotic câteva zile, deoarece m-a tot necăjit o tuse cam urâtă. Acum suntem bine mulţumită Domnului, Amalia continuând încă tratamentul pentru sinuzită.
După câteva săptămâni de alergat prin toată Lima, pe la diferite minsitere şi secţii de poliţie, am reuşit să depunem dosarul pentru obţinerea vizei pentru Bolivia. Surpriză pentru noi a fost să vedem că ne-au respins dosarul pentru simplul fapt că suntem misionari. Am solicitat o întrevedere cu consulul bolivian şi i-am explicat că nu mergem în Bolivia ca misionari, însă toate explicaţiile noastre au fost de prisos. Ne-am lovit de refuzul lui ca de un zid de netrecut. Extrem de arogant şi cu o atitudine dispreţuitoare faţă de misionari, ne-a tratat ca şi cum el ar fi dumnezeu şi face ce vrea. Bolivia este un stat social unitar, cu un regim socialist, cu o guvernare democratică, dar cu toate acestea destul de reticentă în ce priveşte acceptul misionarilor.
Am luat legătura cu cei de la misiunea din Bolivia şi cu avocatul lor încercăm acum să obţinem viza de intrare pe o altă cale, urmând ca odată intraţi acolo să începem demersurile pentru şederea noastră pe teritoriul bolivian. Noi suntem liniştiţi în privinţa plecării în Bolivia, deoarece de la început ne-am rugat să se facă voia Tatălui şi dacă El ne vrea acolo, vom merge indiferent de piedici. Săptămâna aceasta ar trebui să ne sosească câteva acte din Bolivia cu care ar trebui să mergem din nou la ambasada, pentru o nouă încercare. Vă cerem să ne sprijiniţi în continuare în privinţa aceasta că Dumnezeu să-şi facă lucrarea şi să ne arate clar ce vrea de la noi.
În ultimele săptămâni s-au înmulţit jafurile şi atacurile în Lima şi nici o zonă nu mai este sigură. Chiar în zona unde stăm, la 5 minute de casa noastră vreo 8 infractori au asaltat o bancă, au împuşcat oameni, furând mai bine de 70.000 de dolari. Sunt hoţi peste tot, cu mult mai mulţi decât în cursul anului, deoarece e perioada sărbătorilor. Dumnezeu ne-a ferit până acum de astfel de necazuri, şi chiar de accidente, microbuzul în care era Amalia în drum spre Pariachi lovindu-se de o cisternă, însă nu au fost victime. Ne dăm seama că doar mâna lui Dumnezeu ne-a ferit de multe situaţii din acestea până acum.
Continuaţi să vă rugaţi pentru oamenii din San Fausto şi pentru lucrarea de acolo. Noile autorităţi ale satului incită oamenii să ne izgonească colegii din trib, inventând tot felul de lucruri rele şi neadevărate. Vor să aştepte să se termine construcţia casei comunale şi apoi să îi dea afară. Ameninţă că dacă cineva din trib va vrea să le ia partea îi va duce la şeful maxim care e adeptul noului curent etnocentric de a alunga pe orice non-asheninka din rezervaţiile lor.
Şi ca şi cum aceasta nu ar fi de ajuns, de două săptămâni au izbucnit ciocniri în Amambay (un sat vecin din josul râului, la 30 minute de San Fausto, unde acum 3 ani mergeam să facem studiu biblic cu un mic grup) între narco-traficanţii din zonă şi armata trimisă să-i stârpească pe aceştia. S-a instalat o bază a armatei în această zonă şi zi de zi zboară elicoptere la joasă altitudine, în care se văd soldaţi înarmaţi supraveghind zona. Au existat morţi şi de o parte şi de alta a celor două tabere şi zona a devenit extrem de nesigură. În următoarele luni vor continua operaţiunile şi vor avansa în susul râului, continuând să distrugă noi plantaţii şi piste de aterizare pentru avionetele ce transportă marfă. Mulţi din Amambay au venit în San Fausto, deoarece au rude aici, aşa că situaţia este cum nu se poate mai rea. Vedem în toate acestea eforturile depuse de cel rău ca să împiedice lucrarea şi să stopeze înaintarea ei.
Avem nevoie de toată susţinerea voastră în tot ce facem, pentru că aici ca şi acolo, cel rău se opune lucrării şi caută să îi distragă pe oameni cu tot felul de lucruri, neglijând partea cea mai importantă, mântuirea sufletului.
Vă transmitem toate gândurile şi urările de bine, dorindu-vă din inimă să fiţi nişte făclii purtătoare de lumină, şi lumina voastră să străbată întunericul nopţii negre şi să pătrundă în sufletele oamenilor străini şi departe de adevăr.
„Totuşi întunericul nu va împăraţi veşnic pe pământul în care acum este necaz…..Poporul care umblă în întuneric vede o mare lumină; peste cei ce locuiau în ţara umbrei morţii răsare o lumină.“ (Isaia 9:1,2)
Aşa cum Domnul Isus a venit să aducă lumina şi viaţa, vrea ca şi noi, acolo unde suntem, să răspândim mireasma cunoştinţei Lui şi să ducem lumina Evangheliei tuturor acelora a căror minte necredincioasă a orbit-o dumnezeul veacului acestuia.
Trăind pentru Gloria Lui,
Liviu şi Amalia Acatrinei
Familia Acatrinei este membră a Bisericii Creştine după Evanghelie, nr. 4 din Iaşi. Au plecat în Peru pe termen lung în anul 2007 şi şi-au început lucrarea în tribul Asheninka, alături de familia Dumitru, tot misionari români. Sunt implicaţi în lucrarea de plantare de biserici a misiunii Segadores şi scopul lor este să ducă Evanghelia celor care nu au avut niciodată posibilitatea să audă despre Dumnezeu.liviu_aca@yahoo.com
amy11_grace@yahoo.com
Dacă doriţi să susţineţi şi financiar lucrarea familiei Acatrinei în Peru sunt deschise următoarele conturi:
RON RO78BRDE240SV68334902400
USD RO46BRDE240SV75299172400
EUR RO22ERDE240SV87247142400
BRD, Agenţia Dimitrie Mangeron, Şos. Naţională, nr.55, Iaşi
