Mana de Luni: Rick Boxx 🔴 Înțelepciune, cunoștință și pricepere

Dacă sunteți ca mine, atunci petreceți mult timp căutând înțelepciune pentru multele decizii care trebuie luate. Și cred că sunteți de acord că și cunoștința și priceperea sunt importante în procesul luării deciziilor. Mi s-a părut interesant când am văzut că în Biblie sunt multe referințe la înțelepciune, cunoștință și pricepere în același pasaj de text.

Aceste trei cuvinte sunt diferite, însă Scriptura ne arată cum cele trei se completează una pe cealaltă. Ni se spune că priceperea vine din studierea Cuvântului lui Dumnezeu. Cunoștința vine din experiențele și din abilitățile pe care Dumnezeu ni le oferă, iar înțelepciunea vine ca urmare a acumulării priceperii și cunoștinței de-a lungul timpului. În final, toate acestea trei vin de la Dumnezeu. Așa spune și Proverbe 2:6 „Căci Domnul dă înţelepciune; din gura Lui iese cunoştinţă şi pricepere.”

Pentru a înțelege mai bine relația dintre acestea trei, ne uităm pe scurt la fiecare în parte, începând cu priceperea. Termenul în limba ebraică poate fi tradus prin: „înțelegere clară cu abilitatea de a judeca”. Unul dintre consultanții mei m-a rugat să îl ajut pe el și pe alți consilieri de ai lui, într-o problemă. Unul dintre acei consilieri a recomandat un plan care era imoral. Timpul meu personal în Cuvântul lui Dumnezeu m-a ajutat să îmi dau seama de pericolul alegerii unei asemenea variante și de asemenea, am primit pricepere pentru a găsi o soluție mai bună.

Iov 28:28 spune: „Iată, frica de Domnul, aceasta este înţelepciunea; depărtarea de rău, este pricepere.” Pentru a câștiga pricepere, trebuie să ne folosim simțurile pentru a asculta și a observa. Dar abilitatea de a judeca lucrurile corect vine din înțelegerea Cuvântului lui Dumnezeu.

Cunoștința vine de la Dumnezeu, prin experiențele, abilitățile și darurile pe care El le dă, de-a lungul vieții – dacă suntem suficient de smeriți să luăm aminte la ele.

Fiind un ofițer de credite la o Bancă, primul meu credit acordat pentru Administrarea Afacerilor Mici și Mijlocii (AAMM) a fost un dezastru. Pentru creditul AAMM trebuie mare atenție la detalii și trebuie întocmite zeci de documente. Neavând experiență, am distrus complet o astfel de cerere, însă după ce șeful meu m-a criticat, mi-am acceptat umil eșecul. Acel eșec mi-a oferit cunoștința de care am avut nevoie pentru ca mai târziu să excelez în credite AAMM.

Proverbe 1:7 ne spune: „Frica Domnului este începutul ştiinţei; dar nebunii nesocotesc înţelepciunea şi învăţătura.” Frica de Domnul – reverența – ne oferă smerenia necesară pentru a câștiga cunoștință și a excela mai târziu.

Înțelepciunea vine ca urmare a cunoștinței și priceperii pe care le acumulăm de-a lungul anilor. După ce facem suficiente greșeli, cunoștința câștigată ne ajută să avem înțelepciune. Am putea spune că aplicarea înțelepciunii este mai strategică, pe când cunoștința este mai tactică.

Mana de Luni: Rick Boxx 🔴 Importanța autocontrolului

 Cu ani în urmă, un client de consultanță de-al meu era o companie implicată în domeniul tipăritului. Principalii parteneri s-au bucurat de numeroase oportunități în industria domeniului, multe dintre ele fiind strategice pentru creșterea companiei.

Din acest motiv, am rămas uluit când am descoperit că cei doi parteneri discutau în mod serios să cumpere o franciză de gogoși pe lângă afacerea pe care o aveau deja. Ce au de-a face gogoșile cu tipăritul? Din fericire am fost capabil ca să îi conving că acest lucru era o idee rea.

Liderilor de afaceri le sunt oferite aproape zilnic noi oportunități de business, mai ales acelora care au succes și atrag atenția. Câteodată prezentările și proiecțiile de vânzare pot suna foarte tentant. Fără stăpânire de sine, acest lucru poate duce cu ușurință la urmărirea unui lucru care este departe de chemarea sau scopul lui Dumnezeu.

Găsim în Biblie nevoia stăpânirii de sine și a gândirii concentrate: Omul care nu este stăpân pe sine este ca o cetate surpată şi fără ziduri.(Proverbe 25:28). Întrebarea este următoarea: având atâtea oportunități ispititoare ce apar în calea noastră, cum le sortăm și cum stabilim care dintre ele merită urmărite?

Acesta este unul dintre motivele pentru care declarațiile de misiune sunt importante, atât în plan corporativ, cât și în cel personal. Ele ne  ajută să definim lucruri precum: “cine suntem noi?”, „ce facem?”, „de ce ne aflăm aici?”, „ce intenționăm să realizăm?” Cunosc patroni și directori care au elaborat declarații de misiune și fac referință în mod regulat la acestea ca memento-uri constante care arată ceea ce ei și companiile lor ar trebui să fie. De fapt, acestea pot servi ca mecanisme de autocontrol pentru a ne împiedica să ne abatem de la misiunea și obiectivele noastre.

Un alt proverb care se potrivește acestei discuții este:” Când nu este nicio descoperire dumnezeiască, poporul este fără frâu; dar  ferice de poporul care păzeşte legea!” (Proverbe 29:18). Există multe aplicații ale acestui verset, dar cu siguranță faptul că avem un sentiment clar de misiune și o viziune ne poate ajuta mai de grabă în menținerea  stăpânirii de sine decât în urmărirea urmelor de iepuri care ne pot duce departe de cale.

Un pasaj bine-cunoscut, Galateni 5:22-23, descrie “roada duhului”, caracteristicile unei persoane cu adevărat spirituale, care il urmează cu credincioșie pe Isus Hristos. Acestea sunt “dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine, credincioşia, blândețea… înfrânarea poftelor” (autocontrolul). Apoi versetul spune: “Împotriva acestor lucruri nu este lege”.

Toate acestea sunt trăsături pe care credincioșii ar trebui să le expună în afaceri și în lumea profesională – ceea ce 2 Corinteni 5:20 numește “ambasadori ai lui Hristos”. Acest autocontrol despre care se vorbește face referire la a avea acțiuni și cuvinte adecvate și a nu deveni controlat și consumat de lucruri păcătoase. De asemenea se aplică și la a fi capabil să evitați – așa cum au făcut și partenerii de afaceri cu care am lucrat- luarea deciziilor neînțelepte care ar putea afecta eficacitatea la locul de muncă.

Un alt atu pentru menținerea autocontrolului, pe lângă declarația clară de misiune, este încercarea de a rămâne în mod constant conștient de prezența și îndrumarea lui Dumnezeu în viața dumneavoastră. Când doriți să evaluați o nouă oportunitate interesantă, vă este de ajutor să vă amintiți că: „Omul face multe planuri în inima lui, dar hotărârea Domnului, aceea se împlineşte” (Proverbe 19:21). Pentru a proteja viitorul afacerii dumneavoastră, învățați controlul de sine și  curajul de a spune „Nu” la tot ceea ce nu se potrivește cu misiunea dumneavoastră.

 

Mana de Luni: Rick Boxx 🔴 Un adevărat avantaj competitiv

În lumea afacerilor și cea profesională, mereu căutăm să avem un avantaj competitiv: idei proaspete, angajați cu abilități excepționale, o nișă unică pentru produse, servicii și promovare bună. Mereu explorăm să căutăm ce active să folosim pentru a fi cu un pas înaintea competiției. Nu demult mi s-a amintit de un avantaj competitiv la care mulți nu s-ar fi gândit.

Tom, un prieten din domeniul construcțiilor, a transmis o ofertă către o clădire foarte mare pe care ar fi dorit să o câștige. S-a rugat și s-a rugat, cerându-i lui Dumnezeu ca proiectul acesta să ajungă la ei. El se gândea că Dumnezeu va înțelege cât de important este acest proiect pentru afacerea lui, așa că era încrezător că va lua acest contract. Dar, a fost foarte amărât când a văzut că unul dintre competitorii lui a fost selectat să primească contractul.

La început, Tom a fost dezamăgit, chiar furios pe Dumnezeu. De ce nu îi fuseseră ascultate rugăciunile lui? Fuseseră ignorate? Apoi, într-o zi, după câteva luni, a înțeles „de ce”. Tom a fost informat că acel proiect s-a dovedit a fi un dezastru financiar pentru competitorul său.

Ceea ce el a perceput ca fiind o rugăciune fără răspuns, a fost, de fapt, un răspuns foarte clar. Dumnezeu știa, dinainte, ce dezastru ar fi însemnat pentru compania lui Toma dacă ar fi câștigat contractul. Domnul L-a protejat de un proiect care ar fi adus falimentul afacerii sale. După cum spune un cântec mai vechi: câteodată darurile cele mai mari ale lui Dumnezeu sunt percepute de noi ca fiind „rugăciuni fără răspuns”.

Bănuiesc că și dumneavoastră ați fost convins că un anumite planuri sau decizii sunt bune, ca mai apoi să aflați că rezultatul este foarte diferit de ceea ce vă așteptați. Lucrul acesta s-a întâmplat în viața mea și în carieră de mai multe ori decât pot număra. De aceea, experiența m-a învățat să mă încred în Dumnezeu și nu în înțelegerea mea limitată asupra unei anumite situații.

Psalmul 24:1 spune: „Al Domnului este pământul cu tot ce este pe el, lumea şi cei ce o locuiesc!”. Pentru mine, cuvintele acestea înseamnă mai mult decât proprietate. Ne amintește de faptul că Dumnezeu este suveran și direcționează toate lucrurile, inclusiv interesele noastre profesionale, conform cu ceea ce știe El că este bine; câteodată, chiar contrar rugăciunilor noastre și cu ceea ce Îl rugăm noi să facă.

Trăind în niște vremuri nesigure, pare că este mai dificil ca niciodată  să ne dăm seama ce ar trebui să facem pentru a ne îndeplini scopurile și obiectivele. Dacă ne încredem în Dumnezeu care este atotcunoscător și în cele din urmă controlează toate circumstanțele, atunci putem avea pace indiferent ce apare în viața noastră – și la locul de muncă – zi de zi. Cred că unul dintre cele mai bune sfaturi pe care l-am primit pentru afacerea mea vine din Proverbe 3:5-6: „Încrede-te în Domnul din toată inima ta, şi nu te bizui pe înţelepciunea ta! Recunoaşte-L în toate căile tale, şi El îţi va netezi cărările.”

Mana de Luni: Rick Boxx 🔴 CREDINȚA POATE FORMA O PROTECȚIE ÎMPOTRIVA FRICII

 

Niște prieteni de-ai noștri s-au aflat în mijlocul unei lupte acerbe pentru a menține deschise ușile afacerii lor. Problemele lor erau suficient de grave încât se gândeau chiar la faliment. După ce au căutat sfaturi în diverse surse și și-au cântărit opțiunile, ei au ales, cu rugăciune, să meargă înainte.

În momentul în care au început să experimenteze o oarecare măsură de succes, consecințele pandemiei de coronavirus le-a devastat industria și au adus  acele câteva oportunități de viitor la un sfârșit brusc și neașteptat. Frica și panica i-au copleșit. Instruirea și experiența lor nu îi pregătiseră pentru acest nou obstacol.

Poate  dumneavoastră sau organizația dumneavoastră v-ați confruntat cu provocări similare. Pentru majoritatea dintre noi, încetarea activităților și restricțiile din întreaga lume au provocat greutăți diferite de ceea ce am știut până acum. Când anul 2020 a început, cine și-ar fi putut imagina cum se va desfășura el?

Chiar și în vremuri normale, fără impactul unei pandemii globale nemaiîntâlnite, mulți proprietari de întreprinderi mici trăiesc la limită, pe o muchie foarte subțire. Acest lucru este valabil mai ales pentru societățile care se află încă în stadiul de început. Se prea poate ca profitul să vină în viitor, dar la început, operațiunile sunt strict de zi de zi. Astfel, atunci când criza se ivește, este ușor – și deloc neobișnuit – ca liderii să paralizeze de frică.

Întrebările pe care mulți dintre noi le adresăm în asfel de perioade includ : „Ce vom face acum?” „Este ceva ce putem face?” Puși în fața unor circumstanțe atât de sumbre, este dificil să rămânem ancorați în credință și să continuăm să credem că în ciuda dificultăților Dumnezeu are un plan. Ne-a abandonat El?

În astfel de momente se descoperă autenticitatea credinței noastre. Și nu exită o sursă mai mare de speranță decât să ne întoarcem la promisiunile din Scriptură.  Apostolul Petru nu scria despre o pandemie, dar a oferit aceste asigurări ucenicilor lui Isus Hristos care trec prin dificultăți numeroase:  „În ea voi vă bucuraţi mult, măcar că acum, dacă trebuie, sunteţi întristaţi pentru puţină vreme prin felurite încercări, pentru ca încercarea credinţei voastre, cu mult mai scumpă decât aurul care piere şi care totuşi este încercat prin foc, să aibă ca urmare lauda , slava şi cinstea”…. (1 Petru 1: 6-7).

Apoi el scrie: “Preaiubiţilor, nu vă miraţi de încercarea   de foc din mijlocul vostru, care a venit peste voi ca să vă încerce, ca de ceva ciudat, care a dat peste voi, dimpotrivă, bucuraţi-vă, întrucât aveţi parte de patimile lui Hristos, ca să vă bucuraţi şi să vă veseliţi şi la arătarea slavei Lui”. (1 Petru 4: 12- 13)

Viața de credință – fiind incluse aici și activitățile de zi cu zi din lumea afacerilor și cea profesională - este una a încrederii în Dumnezeu, în direcția și asigurarea Sa, chiar și atunci când simțul realității pare să spună altceva. Nouă ni se spune că frica de viitor trebuie înlocuită cu o frică sănătoasă – teama respectoasă față de Dumnezeu care a rânduit munca și dorește ca noi să îi servim ca ambasadori ai Săi la locul de muncă.

Așa cum Proverbe 19:23 ne învață, „Frica de Domnul duce la viaţă, şi cel ce o are petrece noaptea sătul, fără să fie cercetat de nenorocire”. Atunci când dezastrul se întrezărește doar o singură frică – frica de Dumnezeu – merită îmbrățișată. De multe ori de-a lungul carierei mele supunerea față de Dumnezeu mi-a adus mai de grabă pace decât panică.  Deoarece avem asigurarea Lui : “Cheamă-Mă, şi-ţi voi răspunde şi îţi voi vesti lucruri mari, lucruri ascunse, pe care nu le cunoşti” (Ieremia 33:3).

Dacă ne încredem doar în Dumnezeu în momentele în care nu avem răspunsuri, la El vom găsi cele mai bune răspunsuri.

Mana de Luni: Rick Boxx 🔴 Capacitatea de a te lăsa învățat – o virtute inestimabilă

Tom, un prieten de-al meu, Director Executiv, avea un asistent promițător în echipa lui de conducere de la serviciu. Era deja evident faptul că acest individ avea nevoie de o supraveghere suplimentară până la maturizarea lui în atingerea potențialului pe care toată lumea știa că îl posedă. Una dintre probleme avea în vedere reticența asistentului de a ceda controlul. Lui îi lipsea o calitate pe care Tom o considera critică pentru creșterea personală și profesională: capacitatea de a se lăsa învățat.

În ciuda faptului că avea inteligență și un talent brut ce făceau ca într-o zi să devină un membru valoros al echipei, rezistența la instrucție și la corecție a acestui individ rămâneau obstacole în calea avansării lui. Tom știa că dacă liderul nu devenea mai deschis la recomandările spre schimbare sau îmbunătățire, el ar fi subminat orice ajutor și sprijin trimis în calea lui.

Nedorind să renunțe la tânărul asistent, Tom a programat o întâlnire față în față cu el pentru a discuta realitatea problemei. Tom i-a explicat faptul că el trebuia să demonstreze că este capabil de a se lăsa învățat, sau altfel va fi necesar să ia în considerare alte opțiuni.

Din fericire, acest lider s-a smerit și a acceptat oferta lui Tom de a primi îndrumări suplimentare. Rezultatul a fost creșterea rapidă a liderului și creșterea profitului companiei. S-a dovedit a fi un lucru de câștig reciproc pentru el și pentru companie, dar dacă asistentul s-ar fi împotrivit schimbării, toată lumea ar fi avut de pierdut.

În Scriptură gasim accentuată, în mod repetat, importanța  calității de a te lăsa învățat. Aici sunt câteva exemple:

Capacitatea de a te lăsa învățat duce la propășire: Există o zicală care spune că “niciunul dintre noi nu este la fel de deștept ca noi toți la un loc”. Am putea crede că vom putea reuși în mod independent, fără ajutor, dar această abordare duce de cele mai multe ori la eșec. “Cine cugetă la Cuvântul Domnului găsește fericirea și cine se încrede în Domnul este fericit” (Proverbe 16:20). “Planurile nu izbutesc când lipsește o adunare care să chibzuiască, dar izbutesc când sunt mulți sfetnici”.(Proverbe 15: 22)

Capacitatea de a  te lăsa învățat pavează drumul spre înțelepciune: Odată, un tânăr care își căuta un mentor a fost întrebat de ce dorește ca să fie instruit. El a răspuns: “Eu vreau să învăț din greșelile tale”. Dând dovadă de discernământ în ciuda vârstei, acest individ a realizat că nu este nevoie ca el să facă propriile-i greșeli; ci el putea să învețe, de asemenea, din greșelile pe care le făcuseră deja alții. De obicei înțelepciunea este un produs al experienței, iar deseori experiența se acumulează prin faptul că facem greșeli, apoi le corectăm și facem o schimbare. “Ascultă sfaturile și primește învățătura, ca să fii înțelept pe viitor” (Proverbe 19:20).

Capacitatea de a te lăsa învățat are în vedere cele mai bune resurse: Lumea este plină de cunoștințe. Există sute, chiar mii de cărți pe aproape orice subiect. Există o aprovizionare neîntreruptă prin media - televizor, radio, ziare și reviste. Internetul poate servi drept bibliotecă la îndemână, un corn al abundenței cu informații practic despre orice lucru. Dar noi avem un timp limitat, astfel resursele pe care le folosim nu ne afectează doar capacitatea de a ne lăsa învățați, ci și ceea ce învățăm. De ce să nu consultăm Biblia? Scriindu-i tânărului său ucenic,  apostolul Pavel a declarat, “Toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu și de folos ca să învețe, să mustre, să îndrepte, să dea înțelepciune în neprihănire, pentru ca omul lui Dumnezeu să fie desăvârșit și cu totul destoinic pentru orice lucrare bună” (2 Timotei: 16-17).

Capacitatea de a te lăsa învățat este o calitate pe care ar trebui cu toții să o căutăm în cei pe care îi alegem pentru a conduce domenii ale afacerilor noastre.

Mana de Luni: Rick Boxx 🔴 Cele trei P-uri ale afacerilor

Marc Belton, un fost director executiv al companiei alimentare General Mills, a vorbit într-un interviu despre ceea ce el numește “cele trei P-uri” ale statutului unei afaceri: Profit, Privilegiu și Putere. Observațiile lui au fost foarte pătrunzătoare iar eu mă pot raporta la multe din cele menționate de el. Aș dori să sintetizez aici aceste puncte, începând cu Profitul – acele beneficii extra primite datorită poziției și realizărilor în afaceri.

Pe când eram un tânăr bancher, am prezentat comitetului de împrumuturi o cerere de imprumut al unui club tradițional. Directorul General al companiei a fost atât de entuziasmat de faptul că aduceam această nouă companie în cadrul băncii încât le-a spus tuturor celor din cameră că banca ar trebui să îmi cumpere mie un abonament la acel club. Învidia, însă a început să încolțească la locul de muncă. Curând după aceea unii dintre superiorii mei au negociat abonamente personale pentru același club, lucru ce a făcut ca avantajul meu inițial să fie modificat substanțial și să pară, astfel,  mai puțin interesant. În cele din urmă, am decis să renunț la acestă „oportunitate”.

Un pasaj biblic, Galateni 5:26, ne avertizează: „Să nu umblăm după o slavă deșartă, întărâtându-ne unii pe alții și pizmuindu-ne unii pe alții”.  Ca și angajatori trebuie să fim atenți la beneficiile pe care le oferim anumitor angajați. Fie că intenționăm sau nu, acest lucru poate aduce invidie și conflict în cadrul echipei.

O altă idee pe care Belton o menționează este faptul că pe măsură ce liderii avansează în cadrul companiei, poziția lor le oferă deseori mai multe  Privilegii. Este posibil ca acest lucru să se prezinte sub forma libertății suplimentare în modul de gestionare a timpului, prin  disponibilitatea  mașinilor companiei sau prin invitații exclusiviste prin care să întâlnească lideri influenți.

Odată primite, aceste privilegii pot permite mândriei să rodească în acele persoane, lucru ce poate da startul eșecului moral și etic. De exemplu, ele îl pot determina pe  individ să facă tot ceea ce este necesar pentru a acumula cât mai multe privilegii. Mai mult decât atât, aceste privilegii care devin obișnuințe și ceva “normal” pentru aceste persoane, pot părea extravaganțe inutile și risipitoare pentru ceilalți.

Biblia ne învață, “Când vine mândria, vine și rușinea; dar înțelepciunea este cu cei smeriți” (Proverbe 11:2). Privilegiile câștigate sub formă de recompense în urma muncii grele sunt de admirat, dar  noi suntem sfătuiți să fim atenți ca mândria  care apare în urma privilegiilor să  nu ne aducă dezonoare.

Cel de-al treilea punct al lui Belton face referire la Putere. Utilizările și abuzul puterii se manifestă în mai multe moduri, însă el a menționat ca exemplu faptul că multe sindicate ale forței de muncă au fost în declin în ultimii ani. Mulți consideră că unul dintre motivele care a contribuit la acest lucru a fost faptul că mulți lideri și directori ai sindicatelor au abuzat și au folosit în mod greșit puterea.

Cu ani în urmă, un prieten de-al meu a participat la o întâlnire de sindicat, așteptând să asculte sau poate chiar și să participe la o discuție legată de un posibil blocaj al muncii. Unul dintre membri sindicatului s-a ridicat în picioare pentru a protesta împotriva grevei. Totuși, înainte ca acesta să poată rosti câteva cuvinte, doi oameni puternici l-au escortat pe acest rebel în afara încăperii. Acestă acțiune a dovedit clar că nu vor mai avea loc „discuții” pe această temă.

Un alt pasaj din Scriptură face referire la acest comportament în afaceri: “Frica de Domnul este urârea răului; trufia și mândria, purtarea rea și gura mincinoasă, iată ce urăsc eu” (Proverbe 8:13).Deseori succesul în afaceri aduce cu el oportunitatea de a crește nivelul de putere. Această putere poate fi utilizată în multe moduri folositoare, dar în același timp poate fi direcționată și greșit. Ar trebui să fim conștienți de această ispită si să nu permitem puterii să ne ducă la mândrie și aroganță.

Mana de Luni: Rick Boxx 🔴 Alegând calmul și tăcerea într-o lume a mâniei și a zgomotului

Trei oaspeți au fost invitați să dezbată un subiect emoționant în cadrul unui program de talk show. Discuția dintre doi invitați și gazdă a devenit atât de aprinsă încât au început să țipe unul la altul. (Știu că acest lucru a devenit un comportament aproape standard în zilele noastre în emisiunile televizate, dar am dorit să evidențiez ceea ce s-a întâmplat după aceea).

În cele din urmă, după ce țipetele au durat câteva minute, gazda a oprit ciorovăiala rugându-l cel de-al treilea invitat, care fusese tăcut în tot acest timp, să-și spună opinia. Cuvintele sale liniștite și gânditoare au instaurat dintr-o dată ordinea în acel haos. Și nu doar atât, comportamentul invitatei a făcut-o pe aceasta să pară mult mai credibilă decât ceilalți cu strigătul lor cel strident.

În lumea de astăzi, în care zgomote vin spre noi din toate direcțiile, cineva a decis că cel care strigă mai tare câștigă. Acest lucru reprezintă o altă abordare a zicalei “roata care scârțâie este unsă”. Dar în realitate o abordare calmă și calculată a comunicării este în continuare cea mai eficientă și, de cele mai multe ori, are cel mai mare impact.

Acest lucru nu este o descoperire nouă. Biblia, pe care unii o consideră cea mai bună carte de afaceri și de practici profesionale, are multe de spus despre punctele forte, slăbiciunile și capcanele cuvântului rostit. De exemplu, Proverbe 15:1 afirmă: “Un răspuns blând potolește mânia, dar o vorbă aspră ațâță mânia”. Un alt pasaj spune, “Cine are o inimă înțeleaptă își arată înțelepciunea când vorbește, și mereu se văd învățături noi pe buzele lui” (Proverbe 16:23).

Astfel de observații nu sunt limitate doar televiziunii sau emisiunilor radio de talk show. În urmă cu câțiva ani, liderii civici s-au întâlnit într-un oraș important pentru a discuta posibilitatea propunerii de a găzdui Jocurile Olimpice de Vară. Discuția a devenit negativă, majoritatea participanților concentrându-se pe potențialele probleme pe care găzduirea unui astfel de eveniment le-ar fi putut cauza.

După ce interacțiunea a durat mai mult de două ore, liderul întâlnirii s-a întors către unul dintre cei mai noi membri ai grupului.  Acest individ nu oferise niciun comentariu încă, astfel moderatorul l-a întrebat, “Ted, nu ai spus nimic. Ce părere ai tu?” El a răspuns calm și liniștit, în timp ce toți cei din cameră stăteau tăcuți și nerăbdători, “Unde nu sunt boi ieslea rămâne goală”.

Trecuseră doar două sau trei minute, dar păreau ore deoarece toți cei din cameră cugetau la ceea ce Ted spusese. Dintr-o dată, cineva entuziasmat a rostit: “Știți, el are dreptate!” Din acel punct, întregul curs al întâlnirii s-a schimbat.  Ted nu le-a spus că acel răspuns  era un citat din Biblie, din Proverbe 14:4, dar înțelesul versetului era clar: dacă nu era gunoi în grajd, nu era nici lapte. Transpunerea acestui lucru în termeni mai clari este - pentru a realiza ceva important, trebuie să fiți dispus să vă confruntați cu provocări inevitabile.

Scriptura ne spune că metoda preferată de comunicare a lui Dumnezeu cu poporul Său este una blândă, nu prin strigăte sau prin oferirea de mesaje dramatice. În 1 Împărați 19 , citim despre Ilie, care a fost folosit de Dumnezeu într-o serie de minuni. După toate acestea, epuizat fizic și emoțional, profetul s-a refugiat  deoarece aflase că vicioasa regină Izabela dorea să îl omoare. După ce s-a odihnit și a fost împrospătat, Ilie a așteptat următoarele instrucțiuni ale lui Dumnezeu. A venit un vânt puternic, apoi un cutremur. Versetul 12 ne spune, “Și după cutremurul de pământ, a venit un foc: Domnul nu era în focul acela. Și după foc, a venit un susur blând și subțire”.

Dumnezeu a ales să comunice cu Ilie prin cuvinte bânde pe care doar  profetul atent le poate  auzi. Pentru noi toți din piața muncii, aplicația este simplă: Pentru a ne vinde produsul sau ideea, un susur blând este mai bun  adesea decât un strigăt. Dacă vă rugați pentru o decizie importantă, poate Dumnezeu vrea să așteptați susurul Lui.

Mana de Luni: Rick Boxx 🔴 Stabilirea priorităților la locul de muncă

La începutul carierei mele, la fel ca mulți tineri, am încercat să înțeleg ce înseamnă să ai succes. Unul dintre lucrurile pe care le-am înțeles în acest proces a fost departe de orice am anticipat eu.

Prima dată când m-am întâlnit cu Gregg, acesta mi-a spus: „Rick, dacă vei lucra cu mine, trebuie să îmi cunoști prioritățile pe care le am în viață: pe primul loc e Dumnezeu, apoi familia, iar locul acesta de muncă este pe locul trei.” Eu fiind o persoană care „fugeam de Dumnezeu” timp de câțiva ani, lista cu acele priorități era total străină pentru mine. Nu îmi puteam imagina cum puteau acele priorități să îl ajute pe Gregg să conducă Banca unde lucra.

Însă, totul a devenit clar foarte curând. Înainte de a lua orice decizie majoră, Gregg întâi lua în considerare principiile lui Dumnezeu, așa cum sunt ele prezentate în Biblie. Observând modul în care lua aceste decizii, m-a ajutat și pe mine să caut înțelepciunea lui Dumnezeu și m-a încurajat să văd că dacă Îl pun pe El pe primul loc, ar putea avea un impact pozitiv asupra muncii mele, în calitate și eficiență.

Perspectiva mea asupra muncii și prioritățile mele nu s-au schimbat peste noapte, însă exemplul lui Gregg și ideile pe care mi le-a sădit în minte au avut un efect profund asupra mea. Mi-a revoluționat gândirea despre afaceri, scopul afacerii și scopul meu. În cele din urmă, toate acestea m-au condus să deschid o firmă de consultanță prin care să ajut pe alții să înțeleagă cât de important este să urmăm sfatul Domnului Isus: „Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui, şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra.” (Matei 6:33).

A-L pune pe Dumnezeu pe primul loc sună bine, dar este greu de aplicat. În primul rând, trebuie să credem că acest lucru este posibil, iar apoi să acționăm conform acestei credințe. Să fiți convinși că pe parcurs vor apărea provocări, încercându-ne aceste convingeri. Sunt momente când spunem: „Dacă Îl punem pe Dumnezeu pe primul loc, nu va merge bine”. S-ar putea să fim tentați să gândim: „Ei bine, un compromis minor nu strică. Voi lărgi un pic regulile de data aceasta, însă după asta îmi revin.”

Iată de ce citim în Biblie: „Fraţii mei, să priviţi ca o mare bucurie când treceţi prin felurite încercări, ca unii care ştiţi că încercarea credinţei voastre lucrează răbdare. Dar răbdarea trebuie să-şi facă desăvârşit lucrarea, ca să fiţi desăvârşiţi, întregi, şi să nu duceţi lipsă de nimic.” (Iacov 1:2-4). Când ne este încercată credința, inclusiv dorința noastră de a rămâne fideli priorităților noastre, atunci apare perseverența. Aceasta ne ajută să rămânem fideli convingerilor noastre, chiar atunci când este dificil.

Unii ar putea să spună că a-L face pe Dumnezeu prioritatea numărul unu sună bine, însă nu este foarte practic. Trăim și muncim într-un mediu competitiv, o piață necruțătoare, unde majoritatea oamenilor operează cu reguli care merg împotriva principiilor biblice. Cum putem să prosperăm în aceste circumstanțe? Trebuie să fim realiști, nu?

Mana de Luni: Rick Boxx 🔴 Bunăvoința de a purta poverile

Trecând printr-o perioadă de schimbări mai complicate la locul de muncă, într-o zi mi-am întrebat una dintre angajate ce mai face. A răspuns că este bine. M-am uitat în ochii ei și i-am spus: „Nu. Ce mai faci, într-adevăr?”. Mi-am dat seama din atitudinea ei că schimbările de la locul de muncă au afectat-o în mod negativ.

În următoarea dimineață, această angajată a venit la mine cu lacrimi în ochi și mi-a spus că întrebarea mea din ziua precedentă a impresionat-o. Am făcut-o să înțeleagă că îmi pasă. Apoi mi-a împărtășit gândurile ei despre schimbările care aveau loc și cum o afectau pe ea.

Un studiu al unei companii care se ocupă cu administrarea beneficiilor angajaților a ajuns la concluzia că 33 de procente dintre angajați ar pleca la o altă companie dacă ar ști că vor avea parte de mai multă empatie, iar 40 % au spus că ar fi dispuși să lucreze ore suplimentare atâta timp cât ar ști că angajatorilor le pasă de ei și de bunăstarea lor.

Acest lucru este interesant, având în vedere că empatia nu este un subiect căruia i se acordă mare atenție în cadrul școlilor de afaceri. Chiar în cadrul cursurilor de management, în general atenția se îndreaptă spre cum să faci lucrurile într-un mod productiv și eficient, ci nu înspre cum să abordezi nevoile sincere ale oamenilor care muncesc.

Empatia este definită ca fiind abilitatea de a înțelege și de a te identifica cu sentimentele altora. În mediul profesional și de afaceri, putem, cu ușurință să ignorăm sentimentele altora. Obținerea profitului maxim și mulțumirea acționarilor tind să aibă prioritate. Însă, grija autentică pentru ceilalți poate avea o imensă însemnătate pentru a avea angajați loiali care vor fi mai mulțumiți și mai productivi pentru că se simt apreciați.

În Noul Testament, în Galateni 6:2 ni se spune: „Purtaţi-vă sarcinile unii altora, şi veţi împlini astfel Legea lui Hristos”. Un alt mod de a spune este: „împărțirea greutății”. Greutatea emoțiilor sau tensiunea de a rezolva probleme care nu pot fi rezolvate repede, ne pot copleși. Uneori putem ajuta în mod concret, practic. Alteori, tot ce putem face este să îi arătăm celeilalte persoane că ne pasă – și câteodată, este suficient. Putem să îi asigurăm că ne rugăm pentru ei. A-i ajuta pe ceilalți să își poarte poverile poate fi un act de bunăvoință pe care nu îl vor uita niciodată.

Scriptura afirmă acest principiu și alte moduri:

Dorința de a-i pune pe alții pe primul loc. Fie că avem un rol executiv, de conducere, sau suntem colegi, dacă arătăm empatie față de alții, înseamnă că suntem preocupați de interesele lor. „Noi, care suntem tari, suntem datori să răbdăm slăbiciunile celor slabi şi să nu ne plăcem nouă înşine.” (Romani 15:1).

Să ne purtăm cu alții cum am vrea să se poarte alții cu noi. Dacă ați fi în mijlocul unor circumstanțe care par că vă depășesc, ați vrea să primiți grijă și preocupare din partea celorlalți? „…slujiţi-vă unii altora în dragoste. Căci toată Legea se cuprinde într-o singură poruncă: «Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.»” (Galateni 5:13-14). 

Mana de Luni: Rick Boxx – Când pui întrebări greşite...

Dan, un antreprenor înfloritor dornic să înceapă o carieră de om de afaceri independent, m-a sunat recent să-mi ceară nişte sfaturi. M-a întrebat direct: ''Mă poţi ajuta să aplic pentru un împrumut pentru toţi banii de care am nevoie să încep o afacere?''

Întrebarea lui nu m-a luat prin surprindere. Mulţi afacerişti îşi închipuie că dacă împrumută cât de mulţi bani pot se vor rezolva toate problemele. Dacă este suficient capital de investiţii, îşi spun ei, cum să nu aibă parte de reuşită? Totuşi, mulţi ani de experienţă -şi în calitate de consultant dar şi în calitate de om

de afaceri - m-au învăţat că dacă suntem dispuşi să ne rugăm şi să căutăm înţelepciune de la Dumnezeu, El are, de regulă, un plan mai bun decât să te lupţi să obţii

resurse financiare că să-ţi urmezi ţelurile.

Eu cred că Dan punea întrebarea greşită. El ar fi trebuit să caute răspuns la două întrebări. Mai întâi, trebuia să-şi pună întrebarea: "Vrea Dumnezeu să încep afacerea

aceasta?" Proverbe 16:9 spune "Inima* omului se gândeşte pe ce cale să meargă, dar Domnul îi îndreaptă paşii."

Apoi, dacă Dan primea din partea Domnului că într-adevăr poate porni o afacere, a doua întrebare la care ar fi trebuit să caute răspuns ar fi fost ''Doamne, cum doreşti să fie finanţată această această afacere?" Când pornim o afacere, căutăm de obicei instituţii care să ne asigure un împrumut, investitori, sau parteneri de afaceri care să ne ajute cu resursele financiare. Totuşi, Biblia ne avertizează cu privire la încrederea exclusiv în aceste domenii. Psalmul 20:7 ne învaţă '' Unii* se bizuie pe carele lor, alţii, pe caii lor, dar noi ne bizuim pe Numele Domnului, Dumnezeului nostru."

Mana de Luni: Rick Boxx 🔴 PERICOLUL DE A-ȚI ACORDA PREA MULTĂ IMPORTANȚĂ

Ginerele meu, Brian, s-a întâlnit cu un prieten de al nostru care fusese Director la companie renumită. Apoi, când l-am întrebat pe Brian cum a decurs întâlnirea, el mi-a răspuns: „Mi-a spus o idee pe care nu am să o uit niciodată: «Niciodată nu ești atât de important precum crezi!»”.

Dat fiind faptul că aceste cuvinte au fost rostite de către un om de afaceri mai în vârstă și mai înțelept, ele au fost atât profunde, cât și de ajutor. Acest director știa bine ce înseamnă să deții o funcție semnificativă de putere și autoritate. Cu toate acestea, învățase pe propria piele cât de trecătoare pot fi influența și prestigiul. Fără să fii înștiințat, toate acestea pot dispărea într-un moment.

Brian a învățat în acea zi că indiferent cât de sus sau jos ești pe scara unei corporații, fiecare poziție este vulnerabilă și dispensabilă. Acest lucru este adevărat pentru directori executivi, manageri de baseball, antrenori de fotbal, oficiali, directori de restaurante, șefi de șantier. Nimeni nu este indispensabil. Din acest motiv, este bine să ne păzim inima de mândrie, mai ales atunci când experimentăm succes în viață.

Acel director a zis cu înțelepciune: „Niciodată nu ești atât de important precum crezi”. Și în Scriptură găsim cuvinte similare de precauție. De exemplu, apostolul Pavel, în Romani 12:3 oferă această avertizare: „Prin harul, care mi-a fost dat, eu spun fiecăruia dintre voi, să nu aibă despre sine o părere mai înaltă decât se cuvine; ci să aibă simţiri cumpătate despre sine, potrivit cu măsura de credinţă pe care a împărţit-o Dumnezeu fiecăruia.”

În numeroase pasaje, Biblia folosește termenul „a se umfla” pentru a-i descrie pe oamenii care au fost cuprinși de mândrie și de iluzia importanței de sine. Coloseni 2:18 ne avertizează să nu fim înșelați de către oameni cu motive și credințe greșite.„Nimeni să nu vă răpească premiul alergării... amestecându-se în lucruri pe care nu le-a văzut, umflat de o mândrie deşartă, prin gândurile firii lui pământeşti”.

Cum putem evita astfel de căderi – să devenim „umflați” sau să avem o părere de sine mai înaltă decât ar trebui? Câteva alte pasaje sunt de ajutor în această privință:

Recunoaște pericolele mândriei. Cu toții cunoaștem oameni care par convinși că nimeni din încăpere nu este la fel de important cum sunt ei. Deseori, aceiași oameni experimentează umilința atunci când cad, sau atunci când altcineva le atrage atenția că părerea lor de sine este mult prea exagerată. „Când vine mândria, vine şi ruşinea; dar înţelepciunea este cu cei smeriţi.” (Proverbe 11:2).

Străduiește-te să arăți respect față de ceilalți. Numeroase studii au arătat că cei mai eficenți lideri, aceia care reușesc să îi motiveze și să îi inspire pe alții, sunt aceia care arată smerenie și preocupare autentică față de ceilalți. „Nu faceţi nimic din duh de ceartă sau din slavă deşartă; ci în smerenie fiecare să privească pe altul mai presus de el însuşi. Fiecare din voi să se uite nu la foloasele lui, ci şi la foloasele altora.” (Filipeni 2:3-4)

Amintește-ți cât de trecătoare este lauda. Poate fi satisfăcător să primești complimente și laude, dar, de asemenea, acestea pot fi pietre de poticnire dacă începem să le luăm prea în serios și ne batem cu mâna pe umăr, mulțumiți. „Ce este tigaia pentru lămurirea argintului şi cuptorul pentru lămurirea aurului: aceea este lauda din partea altora (lb. en.) pentru un om.” (Prov. 27:21) 

Mana de Luni: Rick Boxx 🔴 Puterea incredibilă a proverbelor

Cu ceva timp în urmă am participat la o înmormântare unde am intrat într-o discuție cu cineva pe nume Joe, pe care nu-l mai văzusem de 20 de ani.Când a aflat că eu eram director al Rețelei de Afaceri Neconvenționale, o organizație non-profit, Joe a spus că într-un sens asta îi aducea aminte de unchiul lui.

Mi-a explicat cum unchiul lui a început o firmă în comerț cu niște mijloace modeste, dar după câțiva ani firma valora milioane de dolari. Când Joe și-a întrebat unchiul despre succesul său, unchiul i-a răspuns: „Cu ani în urmă, căutam o soluție pentru o problemă apărută la muncă și m-am dus la cartea Proverbe. A mers atât de bine încât de atunci am aplicat câte un capitol pe zi din cartea Proverbe pentru viața mea”.

Experiența mea cu cartea Proverbe a fost asemănătoare. De fapt, fiind una dintre „cărțile de înțelepciune” ale Bibliei chiar spune asta despre ea însăși. Dar, nu este vorba doar de cuvintele pe care le citim; este vorba despre Dumnezeu care este în spatele acelor cuvinte. De exemplu, Proverbe 1:7 afirmă: „Frica Domnului este începutul ştiinţei; dar nebunii nesocotesc înţelepciunea şi învăţătura.” Poate că aceste cuvinte sună un pic cam dur, dar pe măsură ce continuăm să citim toate cele 31 de capitole, vom înțelege de ce.

Cartea Proverbe nu este o carte de filozofie, sau care vorbește despre un idealism de neatins, ci vorbește despre principii și concepte practice, cu picioarele pe pământ. Proverbe 7:2 ne spune: „Ţine sfaturile mele, şi vei trăi; păzeşte învăţăturile mele ca lumina ochilor.” Învățăturile din Proverbe se dovedesc a fi relevante și folositoare atât la locul de muncă, dar și în viața de zi cu zi.

Am auzit despre directori de firme care și-au propus să se întâlnească săptămânal să discute despre înțelepciunea și ideile din cartea Proverbe, iar unii dintre ei nici nu sunt urmași ai Domnului Isus. Chiar aceia din afara familiei celor credincioși văd valoarea adevărurilor scrise atât de bine în această carte din Vechiul Testament. Iată, pe scurt, câteva lucruri pe care le putem învăța din ea. Pentru a avea parte de înțelepciune la locul de muncă, trebuie să apelați mereu la cartea Proverbe:

Despre mânie. „Nebunul îndată îşi dă pe faţă mânia, dar înţeleptul ascunde ocara.” (Proverbe 12.16). „Un om iute la mânie stîrneşte certuri, dar cine este încet la mânie potoleşte neînţelegerile.” (Proverbe 15:18)

Consecințele acțiunilor. „Hotărât: cel rău nu va rămâne nepedepsit, dar sămânţa celor neprihăniţi va fi scăpată.” (Proverbe 11:21). „Multe căi pot părea bune omului, dar la urmă se văd că duc la moarte.” (Proverbe 14:12).

Disciplină și corecție. „Cine îşi aduce aminte de certare apucă pe calea vieţii; dar cel ce uită mustrarea apucă pe căi greşite.” (Proverbe 10:17). „Sărăcia şi ruşinea sunt partea celui ce leapădă certarea, dar cel ce ia seama la mustrare este pus în cinste.” (Proverbe 13:18).

Sfaturi înțelepte. „Când nu este chibzuinţă, poporul cade; dar biruinţa vine prin marele număr de sfetnici.” (Proverbe 11:14). „Un om înţelept este plin de putere, şi cel priceput îşi oţeleşte vlaga. Căci prin măsuri chibzuite câştigi bătălia, şi prin marele număr al sfetnicilor ai biruinţa.” (Proverbe 24:5-6)

Administrarea finanțelor. „ Bogăţia câştigată fără trudă scade, dar ce se strânge încetul cu încetul, creşte.” (Proverbe 13:11). „Bogatul stăpâneşte peste cei săraci, şi cel ce ia cu împrumut, este robul celui ce-i dă cu împrumut.” (Proverbe 22:7).

Mana de Luni: Rick Boxx 🔴 Este timpul pentru un "restart"?

Un an calendaristic are 12 luni, dar în timpul lunilor de vară mulți dintre noi experimentează o schimbare majoră în cerințele și programul de la locul de muncă. Deseori cei implicați în diverse afaceri se confruntă cu faptul că angajații sunt distrași de copiii lor care sunt în vacanța de vară. Mulți dintre muncitori deja așteaptă concediul pentru mult dorita odihnă și relaxare. Oricum ar fi, au parte de o pauză de la cerințele zilnice de la muncă.

În unele culturi, cum ar fi Europa, în timpul verii angajații pot să își ia pauze prelungite de la rutina zilnică de la muncă. Iar afacerile obișnuite scad, sau chiar se opresc. Odată cu această scădere a pasului și a ritmului de muncă, echipele de afaceri au oameni mai puțini, pentru o perioadă. Apoi, întrebarea este cum să folosești timpul puțin în mod eficient.

În general, încheierea unui an școlar sau perioada de concedii poate însemna o ocazie potrivită pentru un restart.  Aceasta poate însemna întâlniri cu angajații, atât cât sunt disponibili, și împărtășirea viziunii pentru următoarele luni. Devine un timp pentru re-energizare si refocalizare pentru echipă. Aceste perioade de funcționare „pe minim” pot să devină la fel de importante ca perioadele de maximă producție.

Oportunitatea aceasta de a îi reaminti echipei de ce este acolo poate să ajute organizația pentru a fi mai productiv pe viitor. Biblia oferă o descriere oarecum amuzantă a unor oameni care nu se puteau concentra pe activitatea lor: „Unii strigau una, alţii alta, căci adunarea era în învălmăşală şi cei mai mulţi nici nu ştiau pentru ce se adunaseră.” (Fapte 19:32). Deși contextul nu este unul despre oameni de afaceri, însă ar putea fi o descriere a unei echipe de oameni dintr-o corporație care au devenit atât de ocupați, încât au uitat misiunea și scopul lor.

Există tentația de a fi ocupat de dragul de a fi ocupat. Aceasta ne duce cu gândul la o imagine cu un șef care intră în birou strigând: „Nu stați degeaba! Faceți ceva! Chiar dacă e greșit, dar faceți!”. Din păcate, această atitudine poate rezulta în risipă de efort și energie, și lipsă de productivitate.

La fel cum spune și un pasaj din Vechiul Testament, „Toate îşi au vremea lor, şi fiecare lucru de sub ceruri îşi are ceasul lui... săditul îşi are vremea lui, şi smulgerea celor sădite îşi are vremea ei... dărîmarea îşi are vremea ei, şi zidirea îşi are vremea ei... ruptul îşi are vremea lui, şi cusutul îşi are vremea lui... tăcerea îşi are vremea ei, şi vorbirea îşi are vremea ei” (Eclesiastul 3:1-7). Este un timp pentru a merge înainte – și ar trebui să fie un timp pentru a lua o pauză și de a reanaliza unde am ajuns și unde sperăm să ajungem.

Vedem această temă, a reînceputului, des întâlnită în Biblie. De exemplu, după ce, timp de mai mulți ani, Noe a construit o corabie și apoi au trecut prin potop, Noe a avut nevoie de un restart. Și vedem cum îl primește în Geneza 9:1 „Dumnezeu a binecuvântat pe Noe şi pe fiii săi şi le-a zis: „Creşteţi, înmulţiţi-vă şi umpleţi pământul.” Aceasta a însemnat efectiv restart-ul întregii omeniri.

Poate că organizația din care faceți parte nu a trecut printr-un potop – sau vreo calamitate majoră – însă o pauză în munca obișnuită este binevenită. Dacă simțiți că este timpul pentru un restart – nu așteptați. Planifică o întâlnire chiar astăzi! Analizați întrebări cum ar fi: „De ce suntem aici?” și „Încotro ne îndreptăm?”.

Mana de Luni: Rick Boxx – TREI PARADOXURI DESPRE AFACERI

V-aţi luat vreodată timp să examinați perspectiva dumneavoastră personală asupra lumii şi factorii care au format-o? Viziunile noastre asupra lumii sunt critice, deoarece ele modelează gândirea noastră şi cum răspundem la aceasta. În această lumină, multe perspective asupra afacerilor sunt în contradicție cu perspectiva  biblică şi am fi înțelepți dacă am înțelege modul în care acestea sunt în conflict. Iată câteva dintre ele:

Profitul. În anii 1980, renumitul economist Milton Friedman a afirmat că "singurul scop al unei afaceri este profitul." Mulţi lideri au îmbrăţişat opinia lui Friedman, care justifica urmărirea sporirii profitului cu orice preț. În 1987, această viziune a ajuns în atenția lumii prin filmul "Wall Street". Într-una din scenele importante, în timp ce în realitate piaţa de valori se prăbușea în mare măsură datorită lăcomiei, Michael Douglas, care juca rolul lui Gordon Gecko, declara în mod ironic "Lăcomia este bună!" Din păcate, mulţi încă cred acest slogan, în ciuda multor dovezi că o astfel de gândire este greşită.

Paradoxul apare atunci când luăm în considerare ce spune Biblia. De exemplu, 1 Corinteni 10:31 ne învaţă "fie că mâncați, fie că beți, fie că faceți altceva: să faceți totul pentru slava lui Dumnezeu." Aceasta ne spune că Dumnezeu își doreşte ca afacerile noastre – munca noastră – să-L glorifice, nu doar să ne aducă profit. Tu ce perspectivă ai ales?

Mana de Luni: Rick Boxx – CELE PATRU C-uri PENTRU O ANGAJARE EFICIENTĂ

Când angajatorii angajează pe cineva, de obicei, nu se respectă totdeauna ordinea a ceea ce eu numesc „Cele 4 C-uri pentru angajare”: Caracterul, Chemarea, Competența și Compatibilitatea (sau Chimia, n. tr.). Mulți caută oameni cu un CV bun și experiență pentru postul scos pentru angajare. Apoi, după ce lista de candidați se îngustează, mulți angajatori aleg pe cel pe care l-a plăcut mai mult.

O abordare mai bună ar fi să angajezi pe cineva pentru caracterul său, în primul rând. A angaja pe cineva care este competent, dar fără un caracter bun, s-ar putea să fie cea mai mare greșeală pe care am putea să o facem. Un caracter slab ar putea păta și chiar distruge întreaga organizație. Competența este importantă, dar o decizie finală ar trebui luată pe baza caracterului care reiese din interviuri și alte testări ale integrității.

După cum este scris și în 1 Corinteni 15:33 – „Nu vă înşelaţi: «Tovărăşiile rele strică obiceiurile bune»”.

Pentru a sublinia importanța chemării, una dintre corporațiile mari a creat un program numit „plătim ca să pleci”. În fiecare an, angajații au posibilitatea de a demisiona din firmă și în schimb primesc 5000 dolari. Astfel, compania a descoperit importanța chemării, angajând pe cei care sunt chemați și au pasiune pentru întreaga misiune a organizației respective.

Mana de Luni: Rick Boxx 🔴 CINCI ASPECTE ALE MUNCII DIN PERSPECTIVA LUI DUMNEZEU

Mulți lideri au o o viziune foarte îngustă a planurilor și intențiilor pe care le are Dumnezeu pentru munca noastră. De aceea, ajută să ni se amintească din când în când că atunci când mergem la muncă suntem acolo ca slujitori ai lui Dumnezeu. Iată câteva dintre motivele pentru care Dumnezeu intenționat să existe munca: scopul, proviziile, productivitatea, plăcerea, stabilirea ordinii.

Să începem cu Scopul. Gândiți-vă la Dumnezeu ca fiind un comandant care coordonează un război. Mulți dintre oamenii Lui sunt soldați, dar unii sunt bucătari, mecanici, contabili sau persoane care recrutează pe alții. Fiecare are un rol al său de jucat pentru a se îndeplini scopul final de câștigare a războiului. În Proverbe 19:21 citim: „Omul face multe planuri în inima lui, dar Hotărârea Domnului, aceea se împlineşte.” Trebuie să înțelegem că munca noastră contează pentru Domnul, indiferent care ar fi rolul nostru. Să ne străduim să descoperim și să ne îndeplinim scopul nostru vocațional într-un mod care să contribuie la scopul final, veșnic, al lui Dumnezeu.

Al doilea motiv al lui Dumnezeu pentru muncă îl reprezintă Proviziile.  Când a creat Dumnezeu cerul și pământul, El a făcut în așa fel încât să le asigure oamenilor și animalelor mijloace pentru provizii și existență. În Geneza 1:29 citim: „Și Dumnezeu a zis: «Iată că v-am dat orice iarbă care face sămânţă şi care este pe faţa întregului pământ, şi orice pom care are în el rod cu sămânţă: aceasta să fie hrana voastră.»”. Tot astfel, munca pe care a hotărât Dumnezeu să o facem, în parte, este pentru a avea provizii pentru nevoile noastre. Din nefericire, unii consideră că provizia este singurul scop al muncii, lăsând, astfel, un gol în viața lor.

Un al treilea motiv pentru muncă este Productivitatea. În secolul al XIX-lea era aproape imposibil de imaginat că pământul ar putea produce suficientă hrană pentru 7 miliarde de locuitori. Totuși, Dumnezeu a înzestrat pe unii inventatori care au ajutat la ceea ce s-a numit Revoluția Industrială. Invențiile lor au dus productivitatea hranei la un nivel care a depășit toate așteptările.

Atunci când Dumnezeu l-a creat pe om, prima poruncă a fost: „Creşteţi, înmulţiţi-vă, umpleţi pământul şi supuneţi-l” (Geneza 1:28). El vrea ca noi să fim rodnici și productivi în orice facem, inclusiv la locul nostru de muncă. O productivitate mai mare îi mulțumește pe clienți și este mai satisfăcătoare pentru noi, în mod personal.

Al patrulea motiv pentru care Dumnezeu a instituit munca poate fi numit Plăcerea. Când lucram la bancă, m-am ocupat de partea financiară a construirii unui teren de golf. După ce terenul a fost terminat, am fost a doua persoană care a jucat golf pe acel teren proaspăt construit. Când stăteam pe terenul imaculat și perfect aranjat, așezat într-un peisaj frumos, înconjurat de câteva animale sălbatice, imediat inima mea s-a îndreptat spre Dumnezeu, din cauza frumuseții pe care o experimentam.

 În Geneza 2:9 citim: „Domnul Dumnezeu a făcut să răsară din pământ tot felul de pomi, plăcuţi la vedere şi buni la mâncare”. Dumnezeu a vrut nu doar să creeze ceva practic și funcțional, ci și estetic plăcut pentru ceilalți. Și noi ar trebui să facem la fel, pe măsură ce suntem implicați în munca noastră.

Ultimul punct dintre motivele pentru care Domnul a lăsat munca pentru oameni este Stabilirea Ordinii. Noi slujim unui Dumnezeu al ordinii, nu al haosului. El a luat o lume întunecată, fără formă și a făcut ordine, a făcut zile, anotimpuri, pentru a ne ajuta pe noi să măsurăm mai bine timpul. Geneza 1:14 spune: „Dumnezeu a zis: «Să fie nişte luminători în întinderea cerului, ca să despartă ziua de noapte; ei să fie nişte semne care să arate vremurile, zilele şi anii;»”. Avocații, contabilii și multe alte profesii ne ajută pe noi să facem ordine și să avem o structură în viață. Câteodată, munca noastră slujește cel mai bine lui Dumnezeu atunci aducem ordine într-o lume haotică.