Peter Costea 🔴 Lașitatea morală

 

Ceva deosebit se întâmplă în aceste zile cu unii dintre noi care frecvent auzim cuvintele "nu vă fie teamă", ori "îndrăzniți, căci Eu am biruit lumea". Citim deseori despre David și Goliat, dar puțini dintre noi realizăm că totdeauna când se ivește o provocare de dimensiunile unui Goliat e nevoie și de un David care să elimine provocarea.

Uneori acesta este pulsul unor conversații pe care le am cu unii creștini. Ni se cere implicare să eliminăm provocările, dar puțini doresc să devină, ori chiar să încerce să devină, un David. De mulți ani auzim argumentele pe care le aud și în aceste zile: "nu are rost", "voturile se fură oricum", "politica nu e pentru creștini". Aceste cuvinte denotă o atitudine defetistă și voci intimidate. Mă întreb de unde vine aceasta timiditate și intimidare, dar mai ales defetism?

Recent am citit un material privitor la anii care au precedat Revoluția Bolșevică, între 1900 și 1917. Autorul compara atitudinile elitei intelectuale de atunci cu atitudinea elitei politice de stânga din Statele Unite din zilele acestea fierbinți. Între 1905 și 1907, aproape 4.500 de funcționari publici, și un număr similar de persoane private, au fost ucise de revoluționarii ruși. Între 1908 și 1910 autoritățile Rusiei au documentat peste 10.000 de acțiuni teroriste și furturi "revoluționare".

Care a fost reacția elitei politice ruse a acelor zile? Una de încurajare a anarhiei. Presa, intelectualii, clasa educată, universitățile, au încurajat terorismul găsind bune acțiunile anarhiste ale revoluționarilor ruși.

La fel și dincoace de Ocean. I-a luat dlui Biden luni de zile pentru ca, în sfârșit, să condamne, în termeni neconvingători, anarhia din metropolele americane stârnită de BLM. A făcut-o doar după ce sondajele de opinie din statele unde se derulează anarhia au început să indice că pierde teren în favoarea dlui Trump.

Dar asta nu e doar vina dlui Biden, o persoană de o lașitate morală crasă. E vina, în principal, a celor care sunt în spatele lui: elita politică de stânga și mass media, în frunte cu NYT.

Elita politică de stânga iubește anarhia, ea fiind direcționată împotriva statului de drept, a supremației legii, a capitalismului, a dreptei conservatoare din SUA, și, mai ales a dlui Trump.

Elita politică găsește de un bun augur destrămarea civilizației și colapsul ei. Furturile și distrugerea proprietăților, a firmelor și a monumentelor sunt privite în presă ca forme de "compensare" a populației de culoare pentru sărăcia lucie în care a trăit în zilele negre ale sclaviei. Ei numesc lucrul acesta "revolutionary justice / dreptate revoluționară".

Intelectualii care critică anarhia sunt marginalizați, opiniile lor nu mai sunt publicate în ziarele influente, autocenzura e la modă, iar cenzura din interiorul ziarelor e tot mai necruțătoare. Se urmărește instituirea unei atmosfere de teamă, a unei perspective unice, marxiste, privind societatea.

Tocmai în asta consistă miza mare a alegerilor care vor avea loc în noiembrie, pe lângă celelalte provocări binecunoscute: economia, criza economică, securitatea națională, agresiunea militară a Chinei, extinderea arsenalului armelor atomice ale Coreei de Nord, Iranul, comerțul internațional etc.

Colegii de vârsta mea cu care deseori discut subiectul îmi spun că nu își amintesc să fi fost niciodată o atmosferă atât de haotică, dar și periculoasă pentru democrația americană. Teama generală e formarea unui vid moral și intelectual pe care elita politică de stânga și mass media vor căuta să-l umple în detrimentul valorilor constituționale. La urma urmei, în opinia lor, chiar și Constituția e "rasistă", fiind scrisă de bărbați albi, proprietari de sclavi.

În anii dificili ai anarhiei din Rusia, scriitorii ruși și-au menținut verticalitatea. Dar nu toți. Tolstoi, Turgheniev, Dostoevsky și Cehov au condamnat diversiunile elitei politice și culturale, dar ceilalți s-au conformat gândirii de moment. Primii și-au păstrat verticalitatea morală, pe când ceilalți au devenit niște lași morali.

România are nevoie de oameni verticali moral, nu de lașitate morală. De cei care nu se îndoaie sub povara presiunilor de moment, de cei care sunt gata să iasă din zona lor de confort, cărora nu le este teamă și cred cu putere că El este cu noi.

Peter Costea