Rugăciunea este o ieșire din egoism. Nu este înșelăciune mai mare decât
aceea de a ne ruga fiecare pentru sine, fiecare văzându-și de viața lui.
Dumnezeu este Tatăl nostru pentru că viața trăită doar cu ochii la tine este o
mare păcăleală. Rugăciunea trebuie să îți deschidă ochii asupra aproapelui tău
și te învață că nimeni nu trăiește de unul singur.
Nu doar
al tău sau al meu.
Este
Tatăl nostru pentru că noi trebuie să ne întâlnim acolo unde nu banii, poziția,
faima, puterea, frumusețea deșartă ne strâng laolaltă, ci acolo unde dragostea
cerească ne numește pe toți copii Lui. Avem gusturi diferite, avem educație diferită și fiecare se vede pe sine
mai sus și pe altul, de regulă, mai prejos. Dumnezeu ne strânge la sine ca să
ne detroneze din mândriile noastre, să ne dezbrace de pretențiile, mofturile și
ifosele noastre.
Nu doar
al tău sau al meu
Este
Tatăl nostru pentru că doar așa poți birui moartea. Dacă iubești pe fratele tău
ai ieșit din moarte. Așadar moartea e acolo unde iubirea nu mai poate trăi.
Testul vieții din Dumnezeu este cel al iubirii față de fratele și sora ta. Toți
spunem că suntem ai Lui. Toți spunem că suntem credincioși. Toți spunem că
trăim pentru Dumnezeu. Dar cum dovedim? Prin faptul că ne iubim unii pe alții.
Dacă nu poți iubi pe cel care se vede, cum poți pretinde fără să minți că îl
iubești pe Cel care nu se vede?
Nu doar
al tău sau al meu
Poate
te întrebi dacă vei intra în Împărăția cerurilor. Mulți se tem. Unii zic: să
stau și eu măcar acolo, după ușă. E o gândire de om care evită mereu
corijențele în ultimul ceas. Tu poți avea intrare din belșug în Împărăția
cerurilor dacă iubești credincioșii, dacă iubești semenii. Iubirea de semeni este lărgimea inimii tale care
întâlnește lărgimea inimii Lui. Vei avea intrare slobodă, din belșug în cer,
dacă vei deschide inima din belșug, aici, pentru aproapele tău.
Nu doar
al tău sau al meu.
Fiecare în sine este sărac. Eu nu pot și
nu știu multe lucruri. Tu la fel. Dar împreună formăm un trup bine închegat
care crește prin Capul lui, Hristos Isus. Ne echilibrăm, ne completăm și
creștem armonios prin faptul că noi toți suntem împreună. Fiecare de unul singur nu poate prea multe, fiecare
crește cum poate, dar împreună creștem armonios.
Dacă
Dumnezeu este Tatăl nostru de ce ne purtăm de parcă ar fi doar al tău sau al
meu?
Florin Ianovici
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.