NewsNet Creştin: Peter Costea 🔴 Instabilitatea politică din România: există remedii?

După 7 ani de existenţă, cu peste 31 000 de postări, cu peste 50 de milioane de vizualizări (50 025 543 la 29.09.2020), cu peste 55 000 de abonaţi la newsletter-ul zilnic, cu un record de 197.071 accesări într-o singură zi, devenind astfel portalul de ştiri creştine din România cu cea mai rapidă creştere şi cu cele mai multe vizualizări, părăsim platforma Blogger şi:

◉ ̶S̶u̶n̶t̶e̶m̶ ̶î̶n̶ ̶c̶o̶n̶s̶t̶r̶u̶c̶ţ̶i̶a̶ ̶u̶n̶u̶i̶ ̶s̶i̶t̶e̶ ̶p̶r̶o̶f̶e̶s̶i̶o̶n̶a̶l̶,̶ ̶a̶d̶a̶p̶t̶a̶t̶ ̶c̶e̶r̶i̶n̶ţ̶e̶l̶o̶r̶ ̶t̶e̶h̶n̶o̶l̶o̶g̶i̶e̶i̶ ̶m̶o̶d̶e̶r̶n̶e̶

◉ ̶A̶n̶g̶a̶j̶ă̶m̶ ̶̶̶r̶̶̶e̶̶̶d̶̶̶a̶̶̶c̶̶̶t̶̶̶o̶̶̶r̶̶̶i̶̶̶ ̶̶̶ ̶ş̶i̶ ̶c̶o̶r̶e̶s̶p̶o̶n̶d̶e̶n̶ţ̶i̶ ̶̶̶r̶̶̶e̶̶̶g̶̶̶i̶̶̶o̶̶̶n̶̶̶a̶̶̶l̶̶̶i̶̶̶ ̶̶̶ ̶ş̶i̶ ̶d̶i̶n̶ ̶d̶i̶a̶s̶p̶o̶r̶a̶ ̶r̶o̶m̶â̶n̶ă̶

◉ Încheiem parteneriate cu noi publicaţii şi site-uri de media

joi, 6 februarie 2020

Peter Costea 🔴 Instabilitatea politică din România: există remedii?

Comentariul de azi mi-a fost inspirat de o conversație telefonică avută ieri cu o persoană destul de bine cunoscută în România privind instabilitatea politică din România. Guvernul a căzut din nou și trecem iarăși printr-o fază de turbulență politică.

Persoana respectivă era îngrijorată și exprima și îngrijorările celor din cercul lui de influență. I-am împărtășit și eu aceeași îngrijorare. M-a întrebat dacă există opțiuni pentru a asigura mai multă stabilitate politică în România. I-am spus că există, dar…

Există, dar din nefericire, românii s-au obișnuit cu instabilitatea politică și par să o accepte tacit. Ea ne-a intrat în sistemul genetic politic, politica României prin natură devenind instabilă. Instabilitatea politică a devenit pentru noi și o formă de divertisment, o delectare mediatică care ne scoate pe toți din monotonie și plictiseală. Clasa politică a României înțelege lucrul acesta și ne oferă un meniu permanent al instabilității politice știind că nu vor fi consecințe.

Pentru clasa politică, instabilitatea politică a devenit o revanșă a unui partid politic ori grup parlamentar împotriva altuia. Periodic se formează alianțe politice noi cu scopul aproape exclusiv a demite de la putere un nou guvern. În timp ce problemele economice ale României și statutul nostru internațional se deteriorează și datoriile publice cresc.

Hemoragia demografică continuă, declinul demografic se accentuează, autostrăzile nu se fac, spitale noi nu se construiesc, Exxon pleacă din România, nu mai intrăm în Schengen, migrația românilor în alte țări se accelerează.

Națiunea nu se poate ocupa de rezolvarea acestor probleme atâta vreme cât instabilitatea politică continuă și când obiectivul fiecărui nou guvern e anihilarea proiectelor guvernului anterior.

Pentru rezolvarea lor e nevoie de stabilitate politică. Și Polonia s-a confruntat cu probleme similare, dar încetul cu încetul le rezolvă. Tocmai pentru ca în ultimii 4-5 ani Polonia a fost stabilă politic, urmând o politică economică și social conservatoare, dar și consistență.

Polonezii se întorc acasă din Occident, dar pentru români direcția rămâne aceeași – spre Occident. Nu e exclus ca în următorii zece (10) ani venitul pe cap de locuitor în Polonia să fie mai ridicat ca cel al Austriei.

Acum un an eram în plină pre-campanie europarlamentară. Vă amintiți promisiunile făcute de partidele politice: autostrăzi, școli, spitale, vom fi o Românie demnă în Uniunea Europeană etc. Aceste promisiuni le-am auzit din nou repetate în toamnă, la prezidențiale. Fără ca nimic din aceste promisiuni să se fi realizat. Ele vor continua să fie făcute ad infinitum, dar e îndoielnic că vor deveni o realitate.

Atunci ce e de făcut? În opinia mea, pentru a dobândi stabilitate politică e nevoie de (1) o restructurare constituțională de proporții; (2) o cultură politică nouă; (3) un sistem juridic independent și influent în sistemul politic român.

De-a lungul a cel puțin 10 ani am comentat pe larg, prin canalele mediatice AFR, asupra necesității modificării Constituției României ca garant al stabilității politice din România. Tânăra democrație românească a împrumutat, după revoluție, sistemul parlamentar din Occident. E de înțeles, dar în opinia mea, asta a fost o greșeală, dar una ușor de justificat. Expertiza românilor era, și continuă să fie, în acest domeniu.

Istoric, însă, sistemul parlamentar / european, s-a dovedit a fi mai puțin stabil decât sistemul constituțional prezidențial fondat pe sistemul de checks and balances practicat de Statele Unite din 1776 încoace. Sistemul acesta are la baza o constituție care funcționează relativ bine după aproape 250 de ani de existență. E îndoielnic, însă, că românii vor fi vreodată deschiși spre această alternativă.

Peter Costea