Răsfoind
presa europeană de săptămâna trecută am dat peste câteva articole alarmante din
presa spaniolă: sistemul de pensii spaniol a falimentat. În cuvintele
autorului, "it is running out of funds", adică se golește de bani. E,
spun comentatorii, cea mai serioasă problemă cu care se confruntă Spania la ora
actuală, dar una pe care nimeni nu o discută. Politicienii, candidații, spațiul
public, nu acordă nicio atenție subiectului și nu desemnează politici pentru
rectificarea problemei. Dar, spun aceeași comentatori, nici spaniolilor nu le
păsă. S-au obișnuit, la fel ca românii, cu spectacolele politice care se țin cu
prilejul fiecărui ciclu electoral, fără ca cineva să tragă un semnal de alarmă.
Situația
precară în care se afla Spania se datorează, zic comentatorii în unanimitate,
natalității scăzute spaniole. Conform articolelor, Spania are cea mai scăzută
rată a natalității din lume. Procentul persoanelor care muncesc e în scădere,
iar al celor care depind de persoanele care muncesc, în creștere. Primul, din
cauza numărului în descreștere al copiilor care se nasc, iar al doilea din
cauza îmbătrânirii generale a populației dar și a longevității.
Se
discută prelungirea vârstei la care spaniolii se vor putea pensiona. Pe de altă
parte, tinerii care muncesc câștigă, în general, mai puțin decât părinții lor.
România,
și de fapt fiecare țară europeană, nu se afla cu mult în spatele Spaniei. Populația
tânără a României scade datorită, în primul rând, avortului, dar și a
emigrației masive din România. Ne-am obișnuit să ne pensionăm mai devreme.
Declinul demografic al României are efecte tangibile. Datoriile României cresc,
datorii care le punem pe umerii copiilor noștri. Le-am avortat frații și
surorile care puteau, deja, să constituie o forță de muncă vibrantă și
productivă pentru România și generația părinților lor.
Am
ales greșit ca națiune, ca societate. Alegerile noastre au consecințe. România
are pensii speciale. Le plătește generația tânără și le finanțăm intrând în
datorii externe tot mai mari.
Suntem
în plin toi al campaniei prezidențiale și, la fel ca în Spania, nimeni nu
discută subiectele fierbinți ale României. E incomod să o faci. Cel mai
important dintre ele e factorul uman. E cel mai important factor care poate
asigura bunăstarea generală și viitorul unei națiuni. Trebuie protejat și
promovat. Fără el nu ajungem departe. El începe, în primul rând, cu copiii
nenăscuți. Spuneam, pe parcursul campaniei europarlamentare, ca o societate
care nu recunoaște dreptul la viață al copiilor nenăscuți nu are dreptul să
supraviețuiască. Din nefericire, lucrul acesta nu e doar o afirmație. E și o
realitate, o consecință naturală și inevitabilă a comportamentului uman.
Noi
ne-am primit viața de la părinții noștri și avem obligația să o păstrăm și să o
transmitem mai departe. Spania a ales
avortul și hedonismul mai mult decât virtutea și viitorul. România pare să fi
ales aceeași cale, iar consecințele vor fi la fel și la noi ca la ei.
Peter Costea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.