Acesta a fost subiectul conversației pe care am avut-o cu câteva săptămâni în urmă cu un prieten de mulți ani și coleg în lupta pentru valori din România. Ne întrebam de ce, practic vorbind, mișcarea pro-familie, pro-viață și creștinii din România nu au nicio voce în spațiul public ori persoane în funcții influente care să ne reprezinte și să ne promoveze interesele.
Realitatea asta este deosebit de dureroasă în acest an, când la prezidențiale s-au anunțat patru candidați, toți anti-familie și anti-valori. (Asupra acestui subiect voi reveni în câteva zile).
Colegul meu își exprima opinia, pe care o împărtășesc și eu, că suntem fără influență pentru că de aproape 20 de ani de când mișcarea pro-familie și pro-viață din România a fost lansată, am ignorat cea mai importantă metodă pentru a ne promova interesele: exercitarea drepturilor constituționale în mod strategic.
Nu am candidat la funcții publice. Nu am sprijinit candidați care se identificau cu interesele și valorile noastre. Nu am criticat ori adus la cunoștința publicului, cât trebuia, comportamentul politic anti-valori al politicienilor din România. Nu am ieșit în stradă. Nu ne-am făcut auzită vocea. Nu am penetrat instituțiile statului, sfera politicului, universitățile, mass-media și alte pârghii decisive în societate cu mesajul nostru. Ne-am mulțumit să fim mai mult observatori ai fenomenelor anti-valori care se petreceau în spațiul public și sub ochii noștri, dar am făcut prea puțin să schimbăm mersul lucrurilor.
În consecință, ne aflăm în situația grea în care ne aflăm. Continuăm să ne dăm voturile fără sens și fără să ne promovăm interesele. Candidații care apar din când în când și care au o platformă identică cu a noastră sunt priviți cu neîncredere, sarcasm sau chiar mai rău, dispreț.
De cealaltă parte a baricadei, seculariștii au înțeles devreme că pentru a seculariza societatea și pentru a ne împinge în afara spațiului public, trebuie să se implice și să infiltreze fiecare sferă a societății, atât publică, cât și politicul.
Și tocmai când eu și colegul meu discutam subiectul acesta, am dat peste următorul comentariu relevant al unui australian: "their strategy was that homosexual men and women should infiltrate and take leadership within key areas of society, most notably the entertainment industry, mainstream media, education, politics, healthcare – especially psychology and psychiatry, the military, religion and sport. The purpose was to use their positions to bring about homosuperiority. Yes, not homonormativity or even mere equality, but homosuperiority." („strategia homosexualilor a fost că bărbații și femeile homosexuale să infiltreze și să preia conducerea în aspectele cheie ale societății, în primul rând industria divertismentului, mass-media, educația, politica, sistemul medical - în primul rând psihologia și psihiatria, armata, religia și sportul. Scopul a fost să-și folosească pozițiile pentru a institui homosuperioritatea. Nu doar homonormativitatea ori egalitatea, ci homosuperioritatea")
Același lucru se petrece azi cu ideologia de gen care s-a extins până în cele mai îndepărtate colțuri ale planetei.
Astăzi plătim din greu pentru că am tăcut și am stat cu mâinile încrucișate. Din nefericire, nu văd cum alegerile prezidențiale ale acestui an ar putea să ne avantajeze, un subiect asupra căruia sper să revin săptămâna viitoare. Există, însă, și speranță, un subiect pe care sper să-l aduc în discuție luna viitoare.
Peter Costea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.