Chiar dacă suntem îndemnați să mergem înainte (move on) pentru că este viață după referendum… de parcă am avea de ales :), ar trebui să ne oprim un pic să constatăm că nu va mai fi la fel. Viața!
Cât și ce vom fi priceput din ceea ce s-a întâmplat va determina ce și cum vom face de acum înainte.
Anticipând consecințele inevitabile ale acestui referendum ratat vom ști unde trebuie să opunem rezistență acestui tăvălug care i-a răsturnat pe alții mai mari și mai tari ca noi.
În Statele Unite unde mișcarea evanghelică – majoritară! – și Biserica Catolică păreau un zid formidabil, imposibil de penetrat, din anii ’60 încoace marea parte a barierelor socio-morale au fost demolate.
Ceea ce nu mulți au priceput este spiritul parazitar al mișcării LGBTQ și sensul ei tranzitoriu adică, pe de o parte faptul că lupta pentru afirmare a stilurilor de viață deviante s-a atașat subversiv luptei pentru drepturi civile, protecției minorităților, libertății de exprimare etc., iar pe de altă parte agenda LGBTQ fiind doar o etapă tranzitorie către globalism și socialism universal, având ca scop distrugerea bastioanelor conservatoare care ar putea frâna ideologia acestor elite sinistre, în principal creștinismul practicant!
Sunt total convins că pe homosexuali nu-i fascinează câtuși de puțin ideea de căsătorie! Ei au devenit un fel de unelte ale băgatului degetelor în ochi conservatorilor și creștinilor.
Faptul că politicienii au scos de la naftalină propunerea de lege a parteneriatelor civile demonstrează că avem de-a face cu o strategie minuțios gândită și aplicată metric.
Astfel, de unde credeam că suntem într-o ofensivă debordantă, ne-am trezit săpând tranșee, gata de a fi asediați.
Modul procedural aparent confuz și declarațiile până și din partea Curții Constituționale – nu mai vorbim de partidele politice – cu privire la aceste parteneriate civile reprezintă repertoriul reacționar al lui da și ba care când ne încălzește când ne îngheață, doar-doar crăpăm…
Dincolo de a spiritualiza – da, trebuie să trăim demn și să continuăm promovarea valorilor noastre creștine – intrăm într-o iarnă mai grea decât cea cu zăpadă și frig…
Cristian Ionescu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.