După 7 ani de existenţă, cu peste 31 000 de postări, cu peste 50 de milioane de vizualizări (50 025 543 la 29.09.2020), cu peste 55 000 de abonaţi la newsletter-ul zilnic, cu un record de 197.071 accesări într-o singură zi, devenind astfel portalul de ştiri creştine din România cu cea mai rapidă creştere şi cu cele mai multe vizualizări, părăsim platforma Blogger şi:

̶S̶u̶n̶t̶e̶m̶ ̶î̶n̶ ̶c̶o̶n̶s̶t̶r̶u̶c̶ţ̶i̶a̶ ̶u̶n̶u̶i̶ ̶s̶i̶t̶e̶ ̶p̶r̶o̶f̶e̶s̶i̶o̶n̶a̶l̶,̶ ̶a̶d̶a̶p̶t̶a̶t̶ ̶c̶e̶r̶i̶n̶ţ̶e̶l̶o̶r̶ ̶t̶e̶h̶n̶o̶l̶o̶g̶i̶e̶i̶ ̶m̶o̶d̶e̶r̶n̶e̶

̶A̶n̶g̶a̶j̶ă̶m̶ ̶̶̶r̶̶̶e̶̶̶d̶̶̶a̶̶̶c̶̶̶t̶̶̶o̶̶̶r̶̶̶i̶̶̶ ̶̶̶ ̶ş̶i̶ ̶c̶o̶r̶e̶s̶p̶o̶n̶d̶e̶n̶ţ̶i̶ ̶̶̶r̶̶̶e̶̶̶g̶̶̶i̶̶̶o̶̶̶n̶̶̶a̶̶̶l̶̶̶i̶̶̶ ̶̶̶ ̶ş̶i̶ ̶d̶i̶n̶ ̶d̶i̶a̶s̶p̶o̶r̶a̶ ̶r̶o̶m̶â̶n̶ă̶

Încheiem parteneriate cu noi publicaţii şi site-uri de media

duminică, 30 septembrie 2018

Cătălin Sturza 🔴 Afișele pro-referendum din autobuzele de la Galați: Cei de la Transub SA s-au speriat și au dat-o pe „nu e vina noastră”. Dar totuși, care este VINA, aici?

Conducerea societăţii de transport public din Galați își „cere scuze” pentru afişele cu mesaje pro-familie din autobuzele locale, instalate în baza unui contract de publicitate. Biroul Electoral Județean Galați, citat de ziarul Adevărul, pretinde că „afişajul electoral se face numai în locuri special amenajate de Primărie, pe proprietăţile persoanelor fizice, cu acordul acestora, şi prin mijloacele de informare în masă”.

de Cătălin Sturza, Facebook
Bun, și cam care ar fi problema cu scandalul autobuzelor din Galați?
În primul rând, nu este vorba despre un Referendum pentru redefinirea familiei – este vorba despre un Referendum pentru clarificarea definiției Căsătoriei în Constituția României. Un Referendum care nu redefinește nimic – nici măcar Căsătoria. Doar clarifică termenul „soți” în sensul de „bărbat” și „femeie”. În textul din link „jornalistul” cu pricina scrie de vreo 4 despre „redefinirea familiei”, în ciuda faptului că sute de oameni au explicat în ultimii trei ani de vreo 40.000 de ori că nu este un Referendum pentru „redefinirea familiei”. Dar cine NU are urechi de auzit…
În al doilea rând, campania de informare pentru acest Referendum pornit din zona societății civile și susținut de trei milioane de români NU este o campanie electorală. Cei trei (3) milioane de români NU se „aleg” să fie Președintele României. NU se „aleg” să fie cei 587 de parlamentari (sau câți avem acum). NU se aleg să fie nici măcar Liviu Dragnea – deși mulți i-au propus pe lista de „most hated person alive”. 😊Vorbim de un Referendum inițiat de cetățeni, primul de după 1989 și cea mai mare inițiativă civică post-Revoluție de până acum. Este firesc să desfășori o campanie de informare – chiar și pe autobuze, cu atât mai mult dacă acele afișe sunt plătite din bani privați.
Cei de la Transub SA s-au speriat și au dat-o pe „nu e vina noastră”. Dar totuși, care este VINA, aici? Și nu putem să ne cerem scuze, să ne ploconim, să fim de acord cu toate sofismele doar pe bază de „tornadă” online și de intimidare. Pentru că „tornade” din astea s-au mai văzut – problema este când ele funcționează. Deoarece abia acesta este un simptom că democrația este într-unul din punctele ei cele mai vulnerabile – și e cu adevărat în pericol.

P.S.: În Irlanda tabăra pro-avort își făcea panouri pe afișaje în stațiile de autobuze chiar în săptămânile de dinaintea Referendumului pentru abrogarea Articolului 8. Și campania respectivă a primit fonduri substanțiale de la niște organizații din Statele Unite ale Americii, în ciuda faptului că legea irlandeză interzicea explicit finanțarea din afara țării pentru orice campanie de informare pentru un referendum.
Cătălin Sturza

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.