Victor Ponta l-a încadrat pe Klaus Iohannis, intenţionat sau din greşeală, în categoria neoprotestanţilor. Ulterior, Biserica Evanghelică de Confesiune Augustană a lămurit apartenenţa religioasă a liderului PNL (AICI). Pomenirea religiei în disputa politică dintre Ponta şi Iohannis a atras numeroase reacţii, inclusiv din partea Bisericii Ortodoxe Române (AICI).
Pe această temă, am stat de vorbă cu liderii unor culte considerate „neoprotestante”: Otniel Bunaciu, preşedintele Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România, şi Pavel Riviş-Tipei, preşedintele Cultului Creştin Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România. Cele două confesiuni se află pe poziţia 6 (baptiştii), respectiv 4 (penticostalii), într-un top al cultelor din România, după numărul de membri. Cu menţiunea că Biserica Baptistă, cu o istorie de 400 de ani, nu se încadrează la categoria „neo”. Mai jos, interviul cu prof. univ. dr. Otniel Bunaciu. Partea a doua, adică interviul cu preşedintele Cultului Penticostal, va fi publicată ulterior.
Reporter: – Cum vedeţi amestecul religiei în bătălia politică?
Otniel Bunaciu: – Potrivit Constituţiei, România nu este un stat religios. Constituţia menţionează foarte clar că statul este echidistant cu toate bisericile. În acelaşi timp, fiind o organizare seculară, nu văd ce rol are biserica în politică. În acest sens, mă bucur că şi biserica majoritară a dat o declaraţie. Politicienii, în campania electorală, vor folosi orice oportunitate pentru a-şi mări şansele de a fi aleşi. Dar eu cred că nu ar trebui să facă parte din discuţie apartenenţa etnică, apartenenţa religioasă şi alte aspecte de genul acesta, care nu sunt relevante conducerii ţării.
Rep.: – Despre afirmaţia domnului Ponta referitoare la domnul Iohannis ce părere aveţi?
O.B.: – Cred că a fost o remarcă nefericită, dar poate nu a fost intenţionată chiar în sensul acela. Românii, în general, nu sunt foarte motivaţi de religie, deşi naţionalismul şi tradiţia au o anumită influenţă asupra felului în care oamenii reacţionează. Societatea s-a polarizat, dar ar fi trist ca şi religia să contribuie în sensul acesta. Eu cred că toate confesiunile ar trebui să facă un front comun, să spună că nu este o temă peste alegeri. Noi ne rugăm lui Dumnezeu, ca El să scoată oamenii potriviţi, dar nu ne implicăm în forma aceasta. Ţara noastră are nevoie de unitate în momentul acesta. Suntem destul de împărţiţi şi viitorul nostru este dependent de modul în care noi ne putem prezenta. Dacă noi tot ne demonizăm unii pe alţii, şi etnic, şi religios, contribuim la imaginea pe care o avem în străinătate, din păcate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.