După 7 ani de existenţă, cu peste 31 000 de postări, cu peste 50 de milioane de vizualizări (50 025 543 la 29.09.2020), cu peste 55 000 de abonaţi la newsletter-ul zilnic, cu un record de 197.071 accesări într-o singură zi, devenind astfel portalul de ştiri creştine din România cu cea mai rapidă creştere şi cu cele mai multe vizualizări, părăsim platforma Blogger şi:

◉ ̶S̶u̶n̶t̶e̶m̶ ̶î̶n̶ ̶c̶o̶n̶s̶t̶r̶u̶c̶ţ̶i̶a̶ ̶u̶n̶u̶i̶ ̶s̶i̶t̶e̶ ̶p̶r̶o̶f̶e̶s̶i̶o̶n̶a̶l̶,̶ ̶a̶d̶a̶p̶t̶a̶t̶ ̶c̶e̶r̶i̶n̶ţ̶e̶l̶o̶r̶ ̶t̶e̶h̶n̶o̶l̶o̶g̶i̶e̶i̶ ̶m̶o̶d̶e̶r̶n̶e̶

◉ ̶A̶n̶g̶a̶j̶ă̶m̶ ̶̶̶r̶̶̶e̶̶̶d̶̶̶a̶̶̶c̶̶̶t̶̶̶o̶̶̶r̶̶̶i̶̶̶ ̶̶̶ ̶ş̶i̶ ̶c̶o̶r̶e̶s̶p̶o̶n̶d̶e̶n̶ţ̶i̶ ̶̶̶r̶̶̶e̶̶̶g̶̶̶i̶̶̶o̶̶̶n̶̶̶a̶̶̶l̶̶̶i̶̶̶ ̶̶̶ ̶ş̶i̶ ̶d̶i̶n̶ ̶d̶i̶a̶s̶p̶o̶r̶a̶ ̶r̶o̶m̶â̶n̶ă̶

◉ Încheiem parteneriate cu noi publicaţii şi site-uri de media

joi, 10 decembrie 2020

Tony Berbece 🔴 Anul în care ne-am plâns...

Ne-am plâns că n-am călătorit destul anul acesta ca în anii trecuți, ne-am plâns că n-am mai zburat suficient, ne-am plâns că n-am avut concedii nici în Grecia, dar nu ne-am plâns că n-am zburat prea des între Cer și pământ prin rugăciune, nu ne-am plâns că n-am vizitat destul de des Tronul de har pentru a cere iertare și îndurare. Azi zburăm mai puțin pe cerul acesta văzut de ochii de carne pentru că am zburat prea puțin în Cerul pe care-l poate atinge doar un duh al rugăciunii.

Ne-am plâns că ni s-au pus măști pe figură, că până și pe stradă trebuie să o purtăm, ne-am plâns că ne-au prostit cu măștile lor contrafăcute fără nicio putere de protecție, dar nu ne-am plâns și nu prea ne plângem că ni se pune pe gură filtrul Satanei, ca prin gurile noastre să iasă doar ce le gâdilă lor urechile. Nu ne-am plâns că ne-au cenzurat Scriptura și că ne-au băgat Călușul în gură, nu ne-am plâns nici când ne-au pus zăbala în gură prin care ne conduc doar spre ce vor ei să audă și nu spre o chemare la curăție. Azi nu vedeți că nu vor să mai audă de păcat? Ne-au distorsionat credința, ne-au tăiat-o cu toporul “toleranței” lor, iar noi am tăcut și-am acceptat “masca” pe figură ca să nu ni se mai audă clar cuvântul chemării la Hristos.
Ne-am plâns că ne-au închis restaurantele, că nu mai putem mânca în oraș, iar acum că a venit frigul nici pe terase nu ne mai putem mânca meniul de la Fast Food, ne-am plâns că mâncăm pe furiș prin Mall-uri ca să nu ne vadă paznicii sau pe capota mașinii în parcare , dar câți s-au plâns când ne-au închis Bisericile ca să nu ni se mai dea Pâinea Vieții prin ele și să nu mai avem părtășie stând la Cina Domnului cu Hristos, împărtășindu-ne cu Trupul și Sângele său prin pâine și vin? Ne-a părut rău și ne pare rău după mesele din Mall-uri, care stau una peste alta, dar câți mai tânjesc după Masa Domnului, după părtășia cu frații?
Haideți să nu ne mai plângem atât de lipsa lucrurile acestora pieritoare, ci să ne plângem mai degrabă când le pierdem pe cele veșnice. Iar El ne va da belșug indiferent de cât de păgubiți vom fi pe pământ.
“De ce să se plângă omul cât trăieşte? Fiecare să se plângă mai bine de păcatele lui!” - Plângerile lui Ieremia 3:39
Cu prețuire,
Publicat de la
Etichete:

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)