Este absolut
mizerabil să profiţi de o dramă a unei mame căreia i-au fost luaţi copiii, cu
un cinism de nedescris şi un populism abject, dându-i speranţa că o ajuţi când
de fapt nu urmăreşti decât să-ţi faci imagine pe seama ei. Din păcate acest
lucru s-a întâmplat şi a fost dus dincolo de orice limită astfel încât nu mai
pot să tac pentru că românii trebuie să ştie.
Am
preluat cazul Smicală de la fosta comisie pentru Comunităţile de români din
afara ţării la începutul mandatului în decembrie 2016-ianuarie 2017. Am cerut
atunci ca toate solicitările legate de astfel de cazuri primite la Comisie şi
toate demersurile făcute pentru a-i ajuta să-mi fie transmise.
Colegii
de comisie nu s-au arătat interesaţi de susţinerea Cameliei Smicală şi a
Andreei Sutton Brădeanu, pe motiv că nu au ce face. Am intrat în contact cu
doamna Camelia Smicală Jalaskoski şi i-am cerut să-mi trimită mai multe
documente – deciziile de luare în plasament a copiilor, hotărârile diferitelor
instanţe, să-mi spună demersurile făcute de Ambasada României în Finlanda
pentru a o susţine şi am primit mai multe documente în finlandeză. Neputând să
le descifrez, am căutat o româncă vorbitoare de finlandeză din Finlanda care
să-mi traducă şi rezume partial conţinutul acestora.
În
paranteză fie spus, am aflat cu această ocazie că în Ambasada României la
Helsinki nu există niciun vorbitor de finlandeză, iar serviciile de
traducere/translaţie sunt foarte scumpe.
Continuarea pe www.adevarul.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.