Cel mai greu ne este să aplicăm mila. Spiritul dreptății pentru alții și al condamnării este ultimul care moare în om și nu speranța cum zicem noi. David îi furase nevasta lui Urie și apoi l-a ucis ca să-i rămână doar lui, însă a vrut repede să-l trimită la moarte pe ciobanul cu multe oi care furase singura mielușea a altui coleg cioban. Vedeți, nu realizase că el era acel cioban care fura femeia altuia deși el avea destule.
Când vedem un om căzut cel mai ușor ne este să-i spunem cum a căzut, unde a căzut, cât de mizerabil este, adesea folosim ca “medicament” disprețul, uitând că medicamentul aplicat de Isus Cristos pe cei căzuți nu a fost condamnarea, ci mila. A văzut reabilitare acolo unde fariseii au văzut doar o femeie deja omorâtă cu pietre pentru curviile ei. Ești cu adevărat insuflat de Cristos atunci când ai puterea de a înlocui piatra condamnării cu mâna întinsă spre cel doborât la pământ.
Dacă nu ai ridicat pe nimeni până acum a fost pentru că mâinile care caută pietre nu pot ridica niciodată pe nimeni. Poate că am cules mai multe pietre din țărână decăt oameni afundați în noroi. De aceea avem “altare” din pietre sau “craniile celor morți” și nu din oameni vii. Să nu uităm că Isus nu ne-a chemat să fim călăi în plutonul de execuție, ci eliberatori de povara condamnării pe care o aduce păcatul în om.
De aceea Isus strigă și azi: “Duceti-va de invatati ce inseamna: Mila voiesc, iar nu jertfa!” Caci n-am venit sa chem la pocainta pe cei neprihaniti, ci pe cei pacatosi” (Matei 9:13). Pentru că prea aducem jertfe fără milă față de cel căzut. Mila va aduce înapoi pe cel răzvrătit față de Cel Atotputernic.
Pentru toți fiii și fiicele risipitori/risipitoare, mai e și pentru voi un Tată care vă așteaptă acasă!
Cu prețuire,
Text: Iov 6:14
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.