Iubiti frati si surori, tineri si copii,
Istoria crestinismului ne certifica ca biserica primara a functionat la început în case sute de ani (circa 300 de ani). Vezi istoria crestinismului pana la împaratul Constantin, pana la el crestinismul era considerat „religia ilicita“. Dupa el crestinismul a ajuns sa fie în legalitate, perioada în care a început constructia de cladiri impunatoare.
Unii crestini sunt bulversati acum si se gandesc la tot felul de scenarii posibile, ei sunt dintre aceia care nu înteleg ce este biserica. Dependenti fiind de o cladire, sala de cult si de o institutie religioasa bine structurata, ei se simt parca dezradacinati.
Aduceti-va aminte de Isus ca atunci cand a trait pe pamant în timpul activitatii Sale mesianice cele mai mari probleme si adversitate a avut din partea oamenilor religiosi care au conceput si dezvoltat o institutie lipsita de viata. Pana la urma a fost rastignit tot de ei!
Altii se îngrijoreaza peste masura din cauza serviciilor divine, si se face apel la transmisiunile live cu sala de cult goala, (nu sunt împotriva unui mesaj live transmis în aceasta perioada) si nici a întalnirilor pe alfabet în lacasurile de cult pana la un numar limitat.
Toate astea nu îi ajuta pe pe oameni sa se dezvolte si sa creasca in maturitate ci îi face sa fie mereu copii si dependenti de lapte.
Partasia de casa în odaita nu este interzisa si controlata de nimeni numai de Duhul. Faceti prin Duhul tot felul de rugaciuni si cereri ne îndeamna Pavel în Efeseni 6:18.
Ne putem aduna cat vrem fara sa ne organizeze conducerea sau cei mai mari peste noi în Domnul.
Noi ne rugam în fiecare seara în familie, copii Jonathan si Lea citesc psalmi, eu pun întrebari, daca nu se stie dau raspunsuri etc. totul ca în biserica primara.
Fiecare zice ce are de zis liber si completeaza eventual. În urma fac un rezumat al celor discutate pentru a ramane cu ceva.
Iar apoi condusi de Nicole si Dorothea ficele noastre cantam o cantare, doua fara nu stiu ce mare profesionalism ci doar dintr-o inima buna si fara predica lunga si pe puncte, totul decurge simplu natural ca si respiratia trupului.
Dupa care ne rugam pe rand si raman uimit de simplitatea si frumusetea rugaciunilor rostita de copii cei mai mici.
Culmea am observat ca noi cei mari cu cat avansam în varsta rostim rugaciuni mecanice si bine ticluite de parca la final primim nota pe ele. Am observat ca copii in special cei mici sunt fenomenali în rugaciune!
Nu degeaba Isus a zis „oricine nu va primi Împaratia lui Dumnezeu ca un copilas, cu nici un chip nu va intra în ea“!
Asa simplu bunaoara a functionat biserica primara pe care tot o laudam în predicile noastre, luand-o ca model mereu si mereu fara sa ajungem ca ei. Acum a sosit vremea si posibilitatea sa functionam cel putin o perioada limitata ca si ei. Culmea ni se pare asa de ciudat si iesit din comun catalogand contextul vremuri grele.
Acum cu ocazia acestui „sabat global“ acceptat fara dorinta noastra avem si noi ocazia sa experimentam libertatea Duhului adevarata si partasia nestructurata de o institutie indiferent cum se numeste ea.
Bucurati-va din plin de perioada asta si nu tanjiti dupa programe puse la punct bine din punct de vedere organizatoric dar lipsite de viata, pentru ca tot noi le vom condamna.
În final am certitudinea ca Dumnezeu doreste ca noi sa iesim din aceasta scurta paranteza în care avem sansa sa cobaram cat mai adanc în noi însine, si sa ne alegem cu o lectie bine învatata.
Anume care lectie?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.