vineri, 4 octombrie 2019

NORVEGIA. Barnevernet: o afacere privată mai profitabilă decât petrolul

de Ștefania Armanca, Stiripentruviata.ro
Privatizarea unor servicii de utilitate publică nu pare să fie cea mai bună soluție, mai ales când în ecuație intră entități străine interesate strict de profit și a căror identitate și răspundere sunt greu de stabilit. O demonstrează abuzurile făcute de Barnevernet, sistemul de protecția copilului din Norvegia.
De curând, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat (Barnevernet) să returneze un copil preluat de la o mamă și să-i plătească acesteia despăgubiri și cheltuieli de judecată. Înalta instanță a constatat că autoritățile s-au bazat pe dovezi limitate și au încălcat drepturile copilului și ale mamei. Este doar unul din cele 26 de cazuri în care Barnevernet a fost pârât la CEDO în ultimii ani. Inclusiv familia Bodnariu a depus o reclamație.
Mai puțini au aflat însă că furnizorii de servicii sociale din Norvegia sunt majoritar privați și că investiția în acest tip de afacere are o rată de profit mai mare chiar decât industria petrolieră (Norvegia este vestită pentru resursele sale petroliere).
Cotidianul Dagbladet.no prezenta în 2017 un raport intitulat Barnevern som profittarena („Protecția Copilului ca Sursă de Profit”), realizat de Centrul de cercetare De Facto pentru sindicatele din domeniul Serviciilor Sociale.

Barnevernet, mai profitabil decât petrolul

La data raportului, trei sferturi din serviciile de protecția copilului din această țară cu 5,3 milioane de locuitori erau prestate de cinci mari firme private, trei suedeze și două norvegiene, deținute la rândul lor de fonduri de investiții înregistrate în principal la Londra, Luxembourg și pe insula Guernsey, un paradis fiscal din Canalul Mânecii. În raport se menţionează:
„Rentabilitatea capitalului investit (ROIC) de acestea în sistemul de protecția copilului este uriașă, de 22%-23% în ultimii cinci ani. Studiile făcute de Biroul Norvegian de Statistică arată că nu există industrie mai profitabilă decât furnizarea de astfel de servicii.”
La momentul publicării, Audun Lysbakken, liderul Partidului Socialist Norvegian, declara, citat de cotidianul Dagbladet:
„Serviciile sociale în general și serviciile de protecția copilului în special au devenit o mare afacere. Trebuie să oprim această volatilizare a banilor publici… Vrem să trezim și celelalte partide, dar mă îndoiesc că Dreapta va fi dispusă să regândească sistemul… Trebuie să oprim această situație din Norvegia înainte să pierdem controlul cu totul. ”
În Suedia situația este și mai gravă: în 2010, 90% din serviciile de protecția copilului erau deținute de entități private, arăta Dagbladet în 2017.
S-a spus că, prin abuzurile Barnevernet, copiii sunt tratați ca proprietate a statului, iar părinții privați de dreptul de a-i crește conform propriilor valori. Într-un fel este adevărat. Dar iată că ceea ce părea socialism pur este de fapt corporatism etatist, adică un cartel de firme ale unor mari investitori care obțin un profit uriaș cu sprijinul statului.

Statistici Barnevernet

The Nordic Page prezintă date suplimentare despre Barnevernet:
  • aproximativ 3% din copiii Norvegiei au fost „beneficiarii” unui tip sau altul de serviciu social
  • principalul motiv al preluării copiilor din familie (în 30% din cazuri) este așa-zisa „incompetență parentală”, o noțiune controversată care s-a impus recent în politicile publice și care tratează părinții ca fiind „lipsiți de expertiză” în creșterea copiilor (idee pe care se bazează și introducerea „educației sexuale” în școlile publice)
  • rata copiilor preluați din familiile de imigranți este dublă față de cea a copiilor preluați din familii norvegiene, ceea ce ridică întrebarea dacă măsurile dispuse nu sunt de fapt discriminări pe motiv de diferență culturală

Bulgaria a creat un nou Barnevernet

Luna trecută, în Bulgaria și în diaspora bulgară din întreaga lume a avut loc un val de proteste referitor la un set de amendamente aduse unui număr de 27 de legi (inclusiv Codul Civil!) care guvernează serviciile sociale din țara vecină. Acestea vor permite ca, de la 1 ianuarie 2020, serviciile sociale din Bulgaria să urmeze modelul Barnevernet:
  • copiii vor putea fi ridicați din familie și plasați în centre sociale fără ordin judecătorescchiar și pe baza unei reclamații anonime
  • din momentul preluăriicopiii pot fi DAȚI SPRE ADOPȚIE INTERNAȚIONALĂ – prin intermediul ONG-urilor străine, în acest caz urmând să primească o nouă identitate, care îi va rupe complet de familia naturală

România, trezește-te!

România are nevoie să se trezească. Și la noi, ca și în Bulgaria, Norvegia a investit bani și a exportat expertiză ONG-urilor românești. Acestea sunt acum furnizori de expertiză pentru sistemul protecția copilului și adopție din România. Rezultatul? Cazul Sorina.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.