Peter Costea 🔴 O nouă tentație umanistă și anti-valori: comunismul de lux

Încă de la Zidirea Lumii oamenii au fost ademeniți de tot felul de idei, amăgiri, utopii și fantezii. Comunismul secolului XX a fost una dintre aceste utopii, terminându-se în dezastru, sărăcie, mizerie morală, corupție, o societate mai puțin egală decât cea pe care a precedat-o, o societate în care unii erau mai egali ca alții, epitomul gândirii umane dezrădăcinate și înstrăinate de Dumnezeu. Noi, românii, am avut parte de acest blestem, un experiment secularist radical care a ținut vreme de aproape o jumătate de secol. Consecințele acestui sistem diabolic încă le suportăm, în gândire, comportament, prin instabilitatea politică pe care o observăm în jurul nostru.

Ideile comuniste nu le-am inventat noi, nu ne-au aparținut nouă, ci au fost produse de import. Le-am importat din Occident, de la Karl Marx și din Est (Rusia Sovietică). Ori, mai bine spus, am fost forțați să le importăm și să le implementăm. E curios, însă, că nici o țară occidentală, unde au apărut ideile comuniste pentru prima dată, nu a pus în aplicare aceste idei și nu a cunoscut ori experimentat politic cu comunismul. Occidentul, însă, continuă să fie laboratorul de idei, în care ideile comuniste continuă să fermenteze.

Comunismul nu a murit, iar amăgirea comunistă nu e de domeniul trecutului. Visul lui Prometeu, de a fi stăpâni soarta noastră, nu a murit și nu va muri niciodată.

Gândurile acestea mi-au venit în minte în ultimele săptămâni lecturând ultimul „manifest comunist” despre care eu am cunoștință, cartea britanicului Aaron Bastani, Fully Automated Luxury Communism – a Manifesto. Traducerea aproximativă în română a titlului ar fi „Comunismul de lux complet automatizat – un manifest”.

În cartea lui, Bastani abreviază noțiunea de comunism de lux ca FALC. Publicată anul acesta, cartea e relativ ușor de citit și are 243 de pagini.

La fel ca Marx pe vremea lui, Bastani face o diagnoză a lumii contemporane. Ne spune că trăim într-o lume mizerabilă, o lume inegală, o lume dusă aproape la extincție de același inamic care l-a motivat și pe Marx să-și lanseze manifestul lui comunist: capitalismul. Ne apropiem, zice Bastani, de un abis ecologic, penurii de tot felul, distrugem planeta, și, dacă nu îndreptăm lucrurile în următorii 20 ori 30 de ani, distrugerea planetei va fi inevitabilă și ireversibilă.

Mâncăm prea mult, zice el, suntem prea multe ființe umane pe această planetă fragilă, avem prea multe mașini, emitem prea mult dioxid de carbon (atât noi, cât și animalele domestice), cauzăm (presupuse) modificări climaterice fără precedent.

Ce-i de făcut? E nevoie să începem să clădim comunismul de lux, spune Bastani, în întregime automatizat, care ne va face slobozi, ne va da emanciparea absolută după care toți – spune el – tânjim. E în natura noastră, adaugă el, să dorim libertate fără nici o constrângere, să fim, asemenea prototipului lui Prometeu, la fel „ca zeii”.

S-a împlinit vremea, spune Bastani, în evoluția societății umane când acest deziderat se poate produce, în întregime, și poate fi atins până în anul 2050.

Cum? Prin utilizarea tehnologiei de vârf actuale în folosul nostru, dar mai ales a inteligenței artificiale. Asta, însă, confirmă el, va impune modificări, inclusiv politice, care vor elimina în mare măsură și structurile democratice. Pentru el, scopul ultim, anume clădirea comunismului de lux până în 2050, scuză mijloacele care trebuie folosite, inclusiv abolirea democrației așa cum o cunoaștem noi, naționalizarea mijloacelor de producție, a băncilor, a fabricilor, a corporațiilor și impunerea unei economii planificate, la fel ca pe vremea comunismului.

Sper, în următoarea săptămână, să revin cu un comentariu adițional privind comunismul lui Bastani.

Peter Costea