Conform Apostolului Ioan există trei surse ale poftelor rele (1 Ioan 2:16).
Prima este din firea noastră, din carnea noastră păcătoasă. Dacă nu suntem atenți, putem sta liniștiți în pat cu ochii în tavan, fără nicio ispită prin jur, și totuși firea noastră să ceară păcat. Pofta asta vine prin gânduri. Lumea distrusă de potop ne spune Biblia că era o lume care avea toate gândurile îndreptate spre rău. Tot Biblia ne spune că trebuie să avem un filtru al gândurilor, astfel că orice gând trebuie făcut rob ascultării lui Hristos (2 Corinteni 10:4-5). Hristos este standardul gândurilor mele, ce nu se potrivește cu El arunc la gunoi.
A doua poftă e pofta ochilor care vine din ce privim, din ce punem înaintea ochilor pentru a ne spurca sau din ce alegem să poftim cu ochii noștri, deși nu ne este îngăduit, cum ar fi soția altuia sau orice alt bun al aproapelui. Hristos ne spune că ochiul stricat strică tot trupul. Adică dacă îmi spurc ochii uitându-mă la pornografie atunci trupul meu va avea pofte stricate, fie altă femeie decât a mea, fie o persoană de același sex, fie un animal sau cine știe ce alte blestemății. Plus că ochii nu pot fi stricați doar prin ispită sexuală, ci prin multe alte lucruri. Putem să ne stricăm ochii de exemplu prin învățarea lor cu un spirit de critică. Să vedem defect și lucruri de disprețuit în toți cei din jur.
A treia poftă este pofta care vine din lăudăroșie. Poftești anumite lucruri doar pentru că îți place să te lauzi cu ele și să fii lăudat. Vrei ultimul tip de mașină nu pentru că-ți trebuie neapărat sau nu pentru că te avantajează și îți e utilă și pentru că a sosit timpul să-ți schimbi mașina, ci ca să fii observat, să fii lăudat, să fii primul și cel mai dotat. Vrei ultimul telefon, vrei ultimile fițe de haine, vrei ce-i mai scump și mai sclipicios cu o motivație greșită, ca să fii lăudat - poți avea și fără să-ți fie inima legată de ele. Pofta aceasta care vine din lăudăroșie guvernează lumea de azi. Miliarde de dolari și de euro sunt cheltuiți zilnic nu că avem nevoie, ci pentru a ne alimenta ființele cu laudă. Pentru a ne hrăni hidosul monstru al firii umane. Iar David se roagă și spune: “Păzeşte de asemenea pe robul Tău de mîndrie, ca să nu stăpînească ea peste mine! Atunci voi fi fără prihană, nevinovat de păcate mari” (Psalmul 19:13).
Zic și eu: Ferește Doamne pe robul tău de pofta cea rea!
Cu prețuire,
Toni Berbece
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.