Romanii (si australienii) il au pe John Savulescu, iar maghiarii (si americanii) pe Zoltan Istvan. Sunt doua persoane putin cunoscute in spatiul romanesc, dar bine cunoscute la nivel international datorita aspiratiilor lor si mai ales al influentei pe care fiecare o exercita in domeniile in care activeaza. Savulescu si Istvan au multe lucruri in comun dar si multe lucruri care ii diferentiaza. Amindoi ispitesc pe homo sapiens, dar din perspective diferite. Il tenteaza cu perfectiunea, dar in timp ce Savulescu promite perfectiunea in trupul in care el s-a nascut, Istvan i-o promite intr-un corp transuman, robotic, facut din cabluri, metale, si materiale plastice. Savulescu ofera un trup uman care poate trai o viata lunga si in perfecta sanatate, dar cu caracteristici si performante predeterminate si pina acum nemaicunoscute lui. La polul opus, Istvan ii ofera tranzitia din trupul uman intr-unul post-uman si, in final, imortalitatea.
John Savulescu
Nascut in 1963 in Melbourne, Australia, romanul Savulescu e un nume dominant in bioetica. A fost student al australianului Peter Singer, si actualmente e unul din cei mai devotati discipoli ai lui. La rindul lui, Peter Singer, profesor la Universitatea Yale din Statele Unite, e, dupa cum se stie, probabil cea mai infleunta voce in domeniul bioeticii din zilele noastre, fiind cunoscut pentru postulatia lui ca dreptul la viata se dobindeste doar din momentul in care fiintele umane nascute devin constiente de sine ("self aware"). Acest punct e determinat, in timp, de momentul in care copiii se recunosc in oglinda. Pina atunci ei nu dobindesc dreptul de a trai si jurisprudenta nu are obligatia sa le recunoasca un drept la viata din momentul nasterii. E de la sine de inteles ca pentru Singer si cei care gandesc ca el, inclusiv Savulescu, copiii nenascuti nu au dreptul la viata, dupa cum nu il au nici fiintele umane care din diferite motive nu sunt constiente de ele insele: unele persoane in varsta, cei debili, copiii nascuti cu malformatii cognitive, cei suferinzi de boala Alzeimer's, etc. Adica nu putine fiinte acum in viata si dintre care multe locuiesc cu noi in casele noastre, copii, parinti, bunici, ori rudenii. Singer e unul din ideologii de seama ai miscarii pentru eutanasie si al infanticidului de la inceputul Mileniului III.
Savulescu a preluat multe din ideile lui Singer si le promoveaza in foarte multele articole pe care le-a scris, carti pe care le-a publicat, si universitatile in care a conferentiat, incepind din Australia si pina la Universitatea Oxford din Marea Britanie. E si editorul influentei publicatii Journal of Medical Ethics. Idea fundamentala cu care Savulescu e creditat e notiunea de "procreative beneficence", adica "bunastarea procreativa". Simplu si pe intelesul tututor, Savulescu sustine ca parintii si societatea in general au obligatia sa foloseasca tehnologia curent disponibila pentru a afecta pozitiv dezvoltarea embrionului uman inca in uter. Scopul ultim este ca embrionul sa se transforme in fiinta umana perfecta, fara nicio meteahna. Ea este modificata inca in uter pentru a-i ridica viitoarele performante fizice si cognitive, cit si prevenirea bolilor care debiliteaza omul dupa nastere. Iar embrionii care nu au sanse sa devina sanatosi chiar prin interventii medicale si tehnologie, trebuie anihilati inainte de nastere. Unele tari Scandinave au pus in practica doctrinele lui Savulescu, Islanda dezvaluind mai devreme in an ca, la nivel de politica sociala, avorteaza copiii nenascuti cu malformatii, Danemarca dind de inteles, tot recent, ca intentioneaza sa adopte o politica similara, iar Suedia ca nu e cu multi pasi in urma.
Zoltan Istvan
In contrast, Zoltan Istvan nu e preocupat cu conditia actuala a fiintei umane ci cu transformarea ei in fiinta post-umana. Nascut in Statele Unite in 1973 intr-o familie de imigranti maghiari, Istvan a fost pentru o vreme reporter pentru National Geographic, apoi jurnalist si futurist, iar in timp a devenit un discipol fidel al transumanismului. Locuieste in San Francisco, are doi copii, iar sotia lui lucreaza la o clinica de avort. In timp, pasiunea lui Istvan pentru transumanism l-a transformat in una din vocile lui cele mai prolifice si influente. Gandirea transumanista, insa, nu e uniforma ci difuza si ocazional contradictorie. Dar toti trasumanistii au in comum o caracteristica distincta: o credinta oarba, un optimism radical si de neclintit ca tehnologia poate transform, si cu siguranta va transforma, in mod radical, fiinta umana, conditiile noastre de viata, ne vor modifica inspre bine si in mod radical trupurile, mintile si capacitatile. Vom deveni, zic ei, "animale si mai evoluate". Spre deosebire de Savulescu, Istvan si trasumanistii promit imortalitatea, solutionarea problemei mortii si a mortalitatii prin transformarea omului in fiinta transumana. Mai devreme in an New York Times a dedicat aproape 20 de pagini acestui om care are certitudinea ca nu v-a muri ci va birui moartea, dobindind un trup nou, imortal, inca pe parcursul vietii lui.
Campania prezidetiala a lui Zoltan Istvan
In 2015 si 2016 Istvan a candidat la presedintia SUA. New York Times l-a descoperit pe traseul campaniei in timp ce facea calatoria lunga de la Oceanul Pacific (California) la Oceanul Atlantic (Florda) in toamna anului 2015. Calatoria a fost lenta si l-a dus si prin Arizona, New Mexico si Texas. In Austin, Texas a organizat, in prezenta unui grup de transumanisti texani, un eveniment de campanie, Austin fiind cotat ca al doilea Silicon Valley al Americii. Intrebat de un jurnalist de la televiziunea locala daca nu cumva vrea sa se substituie lui Dumnezeu, Istvan a zis-o fara ezitari, "Da, ne jucam de-a Dumnezeu". Intrebat ce l-a determinat sa candideze la presedintia Americii, Istvan a marturisit ca a fost dorinta de a tehnologiza societate, si, in special, "transformarea omului insusi in tehnologie, in masini mai mult decit fiinte umane." Principalele idei ale platformei lui erau reconfigurarea istoriei, a lumii noastre intr-o societate supratehnologizata, finantarea masiva de catre stat a stiintei si tehnologiei care prelungesc viata, si crearea de fiinte hibride umane-roboti. Majoritatea covarsitoare a participantilor si fanilor lui Istvan erau barbati tineri. Fetele tinere si femeile lipseau aproape cu desavarsire, ele probabil nefiind pasionate de subiect ori, mai probabil, neinteresate de a fi in compania unor barbati tineri cu capetele in nori. Din cind in cind, fanii lui Istvan scandau, dupa cum era de asteptat, "Vote for Zoltan if you want to live forever"! ("Votati-l pe Zoltan daca vreti sa traiti vesnic"!).
Pe traseul lung si adeseori anevoios, Istvan s-a oprit pe la diferite baze militare pentru a protesta arsenalul nuclear al Americii. Unui om cu vederi iesite din comum ii sta bine si un vehicol la fel de iesit din comun. In sensul acesta Istvan nu a dezamagit. A modificat o rulota de 13 metri dindu-i forma unui sicriu cu care incetisor a parcurs cei mai bine de 3.000 de kilometri dintre cele doua oceane, purtind cu el doua mesaje simple: (1) eliminarii mortii; si (2) candidatura lui la presedintia SUA. Jurnalistul de la New York Times l-a acompaniat pe Istvan pe parcursul a 600 de mile (950 de kilometri) din New Mexico pina in Texas. Platforma electorala a lui Istvan era prezentata in cuvinte simple: "platforma imortalitatii" si "tirania mortii asupra oamenilor." Si-a numit rulota "immortality bus", adica "autobuzul imortalitatii" si a pus pe el inscriptii sugestive, de tipul "science wins over death", adica "stiinta cucereste moartea". Jurnalistul descrie rulota lui Istvan ca o rabla care consuma ulei si care tot la 90 de minute trebuia oprita pentru a completa uleiul motorului. De la o vreme jurnalistul devenise ingrijorat ca rulota s-ar putea prabusi intr-o prapastie si, ironic, transumanistii ar putea muri, ori nu va putea trece muntii dintre New Mexico de Texas.
Voluntarii de campanie
Istvan si-a gasit voluntari pentru campania presidentiala pe masura, acestia fiind, aproape in exclusivitate, tineri barbati care impartasau idei transumaniste, si interese si scopuri similare. Erau tineri visatori, idealisti si stranii in gandire si comportament. Tineri obsedati ori frustrati cu natura finita a fiintei umane, cu mortalitatea. Tineri atei care aspirau sa traiasca vesnic ori se simteau instrainati de doctrina crestina a vietii vesnice, pastrata si promisa doar celor care cred in Dumnezeu. Au spus jurnalistului ca vor sa asigure ca noua administratie americana va aloca fonduri pentru cercetari stiintifice cu scopul de a prelungi viata. Erau tineri care doreau sa traiasca vesnic, nu doar 500 de ani cum promit transumanistii. Unul dintre ei a marturisit ce l-a determinat sa se converteasca la transumanism: teama de moarte. La 9 ani a cazut de pe bicicleta si s-a temut ca va muri. Spaima de moarte l-a facut sa imbratiseze transumanismul. Unii dintre tineri proveneau din familii crestine conservatoarea dar erau nemultumiti ca viata vesnica este interzisa celor care pacatuiesc in trup. Pentru ei nu exista Dumnezeu ori dumnezei. Dumnezeul unic si adevarat, in opinia lor, e stiinta. ("Science is the new God, the new hope.") ("Stiinta e noul Dumnezeu, noua nadejde") Preocuparea lor ultima e viata vesnica dobindita prin stiinta, iar calea vesniciei e stiinta nu credinta. Providenta e eliminata in favoarea credintei in progresul stiintific. Crestinismul promite viata vesnica in afara trupului muritor, compus din carne, oase si sange, dar transumanistii o viata eterna intr-un trup nou, cladit de homo sapiens din metale si cabluri, adica tot materie.
Tinerii transumanisti trageau nadejdea, asemenea lui Istvan, ca stiinta va progresa atit de mult inca pe parcursul vietii lor incit vor dobindi imortalitatea. Jurnalistul ii gasea pe acesti tineri stranii, ei abtinindu-se de la consumul de carne, alcool, droguri, sex, tutun, fara sa bea nimic decit apa. Consumau doar salate si calorii putine pentru a-si prelungi viata sa ajung convertirea din fiinte umane in fiinte post-umane. In limbajul transumanist procesul acesta e cunoscut sub numele de "longevity escape velocity". Tinerii volountari ai campaniei lui Istvan pareau jurnalistului a fi mai mult calugari ascetici instrainati de lume decit tineri care doreau sa-si traiasca viata din plin. Erau si abstinenti, asteptind momentul in viitor cind vor putea intretine relatii sexuale cu roboti. In imaginatia lor transumanismul nu e lipsit de sex, dar sexul transumanist e diferit de cel uman. Numit "robosex", sexul transumanist consista din relatii sexuale cu roboti, ceea ce nu mai e, de fapt, doar de domeniul viitorului. Luna trecuta, publicatia britanica The Independent a publicat un articol privind aceasta moda in extindere la tinerii japonezi. [Articol: http://www.independent.co.uk/n
Ironic, dar si amuzant, traseul caravanei lui Istavan i-a pus pe tineri in contact cu realitatea si gandirea oamenilor de rind. In Texas, pe parcursul a sute de kilometri de drum au fost frapati de mesajele publicitare de tipul, "Make America Great Again", "Deport Obama", "Don't Mess with Texas", dar mai ales de panoul publicitar al unei biserici: "If you die today, where will you spend eternity"? ("Daca mori azi unde iti vei petrece vesnicia"?) Intr-un motel texan au dat peste literatura religioasa despre eternitate. Pentru tinerii voluntari destinul sapiensului este sa-si petreaca eternitatea in pamint.
Drepturile robotilor si transumanilor
Florida, insa, nu a fost punctul final al campaniei lui Istvan. Din Florida, el urma sa-si conduca rulota pina in Washington, DC, cu intentia de a posta, asemenea lui Martin Luther acum 500 de ani, Declaratia Drepturilor Transumaniste pe poarta principala a cladirii Congresului American. [Declaratia poate fi citita aici: https://hpluspedia.org/wiki/Tr
In 2014 Istvan a publicat o carticica care ii enunta ideile. Numita The Transumanist Wager ("Pariul Transumanist"), volumul descrie un tinut imaginar numit Transhumania, locuit in intregime de fiinte post-umane care fac razboi cu tehnocratii Statelor Unite. E usor de ghicit cine castiga batalia si pariul. Istvan nu si-a gasit o casa de editura sa-i publice cartea si a publicat-o singur. Istvan se aseamana unui profet. Oamenii trebuie convinsi cit mai devreme, zice el, ca imortalitatea poate deveni o realitate pe parcursul vietii lor. Dar daca unii oameni prefera mortalitatea in locul imortalitatii? Daca pentru ei frumusetea vietii e moartea, finalitatea vetii intr-un trup corupt si expirat, si trecerea lor la adevarata viata? Astfel de oameni, zice Istvan, trebuie convinsi sa gandeasca ca el.
Transumanismul in armata americana
Amuzant? Nu tocmai. Transumanismul se contureaza tot mai pregnant in mintile si vietile noastre. Tenteaza in mod special tinerii si mai ales pe cei pasionati de tehnologie, in special barbatii. Transumanismul e deja si pe mesele de proiectare ale celor care ne decid soarta. Si, odata cutia Pandorei deschisa, nu mai poate fi inchisa. Am dat peste un exemplu graitor intr-un recent articol din The Atlantic: The Military Is Altering the Limits of Human Performance ("Armata modifica limitele performantei umane") Conform articolului, un obiectiv al armatei SUA este ca in functiile ei esentiale, cum ar fi pilotii, de exemplu, soldatilor sa li se implanteze vectori ori sensori care sa-i conecteze cu roboti pentru a le mari capacitatea de lupta si acuitatea reactiilor la pericole ori stimuli externi ostili. Vectorii si senzorii sunt atasati corpului si transmit informatii robotilor. Robotii interpreteaza datele si transmit inapoi corpului o capacitate marita de rezistenta si de a reactiona cu acuratete. Astfel, un soldat va putea lupta si se va putea concentra dincolo de capacitatea lui umana obisnuita, nu va obosi si isi va putea oxigena trupul mai mult si mai usor decit inamicii lui. Autoritatile militare americane spera sa puna in practica aceste inovatii pina in 2020. Acesta, insa, e doar inceputul. Restul il puteti citi aici: https://www.theatlantic.com/te
AFR va recomanda: Articolul fascinant din New York Times despre Zoltan Istvan poate fi citit aici: https://www.nytimes.com/2017/0
Material furnizat de catre Alianța Familiilor din România
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.