
Comentariul de azi e tardiv dar necesar. Mai toata lumea stie ca
pe la inceputul anului o jurnalista a publicat citeva articole afirmind, din
ignoranta si rautate zicem noi, ca atit miscarea profamilie care promoveaza
reintregirea familiei Bodnariu din Norvegia, cit si miscarea constitutionala
pentru definirea casatoriei naturale in Articolul 48 din Constitutia Romaniei,
ar fi fost initiate de Vladimir Putin ori finantate de Rusia. Cita lipsa de
intelepciune si integritate jurnalistica la aceasta persoana! Cita lipsa de
infomare! Articolele ei sunt dezinformatii peste dezinformatii si exemplifica
jurnalismul iresponsabil care caracterizeaza deseori mass media romana.
Autoarea trebuia sa stie ca demersurile initiale pentru modificarea Articolului
48 din Constitutie au fost lansate in 2006 si ca au fost reluate in toamna
anului 2015 de o Coalitie profamilie mult mai extinsa. In 2006 nici nu se stia
de Putin. In 2006 casatoriile homosexuale inca erau in fasa in Europa, dare
ideea de a proteja casatoria in Romania prin initiativa constitutionala a fost
initiata la scut timp dupa ce Spania socialista a legalizat casatoriile
homosexuale in 2004. Speculatiile autoarei devin cu totul bizare si mult mai
iresponsabile cind afirma ca miscarea globala impotriva Barnevernetului
norvegian este si ea de inspiratie putinista. Asta ar presupune, culmea, ca
Putin ar fi orchestrat confiscarea copiilor familiei Bodnariu, scanteia care a
aprins spiritele romanilor din intreaga lume, si nu numai ale lor, si i-a
propulsat la actiune.
Autoarea atacurilor impotriva miscarii
profamilie din Romania are de castigat din comentariile ei iresponsabile. Nu
doar la nivel de ratings ori cititori, atit pentru ea cit si pentru
publicatiile iresponsabile care i-au publicat comentariile. Doamna jurnalista,
careia nu merita sa i se pomeneasca numele in miscarea profamilie romana, e
bine cunoscuta pentru pozitiile ei antiromane si pronorvegiene pe care le
vantura peste tot. Adepta fara discernamint a "valorilor europene",
jurnalista cu pricina beneficiaza si a beneficiat de-a lungul anilor de
finantari si sustinere din fonduri norvegiene. Si nu doar ea ci si alti
jurnalisti, intelectuali, miscari, fundatii ori institutii din Romania care au
scris fie sarcastic fie din ignoranta despre miscarea globala in favoarea
reunificarii familiei Bodnariu. Stranie sunt comentariilor, mai unanime, ale
jurnalistilor, ca cine locuieste in Norvegia trebuie sa se supuna legilor
Norvegiei, fie ele chiar nedrepte. Desigur, aceasi jurnalisti ne propovaduiesc
multiculturalismul si toleranta in Romania, spunindu-ne ca suntem
"intoleranti" si "ingusti la minte", dar in acelasi timp
justifica intoleranta Norvegiei fata de culturile si valorile imigrantilor care
alcatuiesc peste 10% din populatia tarii.
E clar, dupa cum se vede, ca obiectivele
valorice si profamilie ale miscarii profamilie din Romania sunt in conflict cu
obiectivele propagandistice antiromane si pronorvegiene ale autoarei. In acest
fel ea, cit si alti jurnalisti romani care au criticat miscarea pentru reunificarea
familiei Bodnariu, isi indeplinesc cu sfintenie datoria fata de Norvegia din
partea careia au beneficiat si beneficiaza de stipende si asistenta financiara
sub diverse forme: burse, fonduri pentru cercetari, vizite la universitatile
Norvegiei, conferinte, cursuri de specializare, si alte programe pe care
jurnalistii si participantii si le pun, cu mandrie, pe curriculum vitae al lor.
Asta explica pozitiile antiromane si pronorvegiene adoptate de unii jurnalisti
din Romania privind miscarea pentru reunificarea familiei Bodnariu. Norvegia e
perfecta, Romania imperfecta, zic ei. Norvegia se afla in topul tarilor cu
standard de viata ridicat, pe cind Romania la coada. Norvegia e un model social
si politic pentru restul lumii, Romania nu. Norvegia nu poate gresi cu nimic,
dar Romania greseste in toate. Oare asa sa fie?
In februarie am publicat un comentariu cu
titlul Norvegia, nordul de doua ori salbatec al Europei [Detalii:http://www.rgnpress.ro/rgn_14/categorii/economic--social/20635-norvegia-nordul-de-doua-ori-salbatec-al-europei.html] in care am dezvaluit
citeva din aspectele negative ale Norvegiei ca tara, societate si sistem
politic. Intr-un fel, astazi continuam comentariul de atunci prezentind date
aditionale despre Norvegia care arata ca departe de a fi un exemplu de imitat
pentru restul lumii, Norvegia e un model social care trebuie respins de orice
persoana traditionala care pretuieste valorile si libertatea.
O Norvegie bogata material
Nimeni nu pune la indoiala ca Norvegia e
una din cele mai bogate tari din lume. Dar de ce? Norvegia nu a fost totdeauna
bogata. S-a imbogatit peste noapte. Pina in 1968 cind au fost depistate
zacaminte de petrol si gaze naturale in Marea Nordului, Norvegia era una din
tarile sarace si inapoiate ale Europei. Norvegienii in varsta stiu, isi
amintesc si recunosc lucrul acesta si chiar compara Norvegia de dinainte de
1968 cu situatia economica precara curenta a statelor balcanice. Pina inca in
anii 20 si 30 ai secolulului trecut mii si mii de norvegieni emigrau spre
America de Nord sa scape de saracia de acasa.
Descoperirea zacamintelor enorme de petrol
din Marea Nordului a transformat Norvegia in tara bogata care ea e astazi.
Actualmente, 28% din produsul interior brut al Norvegiei rezulta din industria
energetica. Fara petrol si gaze naturale Norvegia zilelor noastre ar fi cu 28%
mai saraca. In plus, Norvegia nu a reusit sa-si dezvolte industria petroliera
si energetica decit datorita influxului de capital si investitii enorme facute
in cimpurile petrolifere din Marea Nordului de catre marile companii petroliere
americane, Exxon, Halliburton, KBR si Schlumberger.
Norvegienii, insa, au stiut sa-si
dichiseasca binr veniturile enorme provenite din industria energetica. Le-au
folosit sa formeze un fond suveran, un sovereign
fund ori trust fund, un fond imens de
investitii diversificate si dispersate in mai toate tarile lumii, inclusiv
Romania, si in mii de companii globale. Inainte de criza petroliera actuala
care a vazut prabusirea pretului barilului de petrol de la peste 100 de dolari
la sub 30 de dolari, fondul suveran de investitii al Norvegiei era
de aproape 900 de miliarde de dolari. Scaderea vertiginoasa a pretului
pretrolului a cauzat scaderea la fel de vertiginoasa a fondurilor de investitii
norvegiene de la an la an, la 825 de bilioane de dolari in 2014 si la 794 de
bilioane de dolari in toamna. [Detalii:http://www.reuters.com/article/norway-swf-investment-idUSL6N0VF4Q620150205] Suma este totusi imensa
iar fondul suveran norvegian ramine cel mai mare din lume. Efectiv, asta
inseamna ca din aceste investitii norvegienii castiga bani frumosi fara a-i
munci. La 794 miliarde de dolari, fondul suveran norvegian inseamna $153.000
pentru fiecare norvegian, Norvegia avind o populatie mica de doar 5.2 milioane
de persoane.
Presupunem, in mod realist, ca fondul suveran norvegian ar aduce
un profit anual de doar 5%. La 900 de miliarde de dolari asta inseamna un
profit anual de 45 de miliarde de dolari, iar la 794 miliarde de dolari un
profit anual de aproximativ 40 de miliarde de dolari. Pe cap de locuitor asta
inseamna intre $9.000 si aproape $8.000 de persoana anual. Fara ca norvegienii
sa lucreze pentru banii acestia. In contrast, in 2014 produsul interior brut al
Romaniei era de $6.200 de persoana, iar pentru banii acestia romanii trebuiau
sa munceasca.
Ce inseamna asta?
Norvegia a fost binecuvintata de Dumnezeu si bunastarea ei materiala se
datoreaza in mare parte vastelor ei bogatii naturale. Inseamna deasemenea ca
Norvegia are la dispozitie sume imense pentru a promova si exporta in lume o
imagine pozitiva care la rindul ei ii faciliteaza investitiile internationale.
Iar exportul unei imagini bune a Norvegiei se face si prin jurnalistii,
intelectualii, fundatiile, persoanele si institutiile care beneficiaza de
sumele imense alocate anual de Norvegia pentru propaganda internationala. Daca
doar 10% din profitul anual generat de Fondul Suveran al Norvegiei e alocat sub
diferite forme pentru diferite cauze caritabile la nivel international, asta
inseamna nu mai putin de intre 4 si 4,5 miliarde de dolari anual. Si asta in
fiecare an. Natural, cind ai la dispozitie peste 4 miliarde de dolari anual
pentru proiecte caritabile, acesti bani cu siguranta iti vor promova o imagine
pozitiva si vor genera multi prieteni, printre ei si jurnalisti binevoitori,
asa numitii "mercenaries of the word" ("mercenari ai
cuvintului") cum ii numea Mark Twain. Jurnalistii si propagandistii vor
face o treaba buna acoperind deficientele Norvegiei, care chiar daca vor ajunge
sa fie cunoscute, vor fi trecute cu vederea. Asta explica de ce marile
cotidiene din Europa Occidentala si America de Nord nu scriu nimic negativ la
adresa Norvegiei ori a tarilor scandinave.
O Norvegie saraca
spiritual si valoric
In privinta generozitatii, conform
indexului global al generozitatii din 2015, Norvegia e pe locul 16 in lume cu
mult in spatele Statelor Unite care e pe primul loc si unde generozitatea
cetatenilor e corelata in mod direct cu religiozitatea lor. Anual crestinii
Americii investesc 13 miliarde de dolari in proiecte caritabile internationale.
Isi folosesc banii nu pentru a fi aplaudati ori eulogizati de jurnalistii occidentali
ori fundatiile prestigioase ale lumii ci cu scopul real si modest de a ajuta
saracii lumii. Spre deosebire de Norvegia secularista, insa, ei nu trimbiteaza
ce fac, mergind dupa principiul biblic ca "stanga sa nu stie ce face
dreapta". [Detalii: http://www.cafamerica.org/wp-content/uploads/1755A_WGI2015_Report_WEB_V2_FINAL.pdf]
Te-ai astepta ca tara cu cel mai vast fond suveran, Norvegia, sa fie pe primul
loc in lume in privinta generozitatii, dar nu e. In plus, generozitatea
norvegienilor nu e implicata in indexul global al generozitatii ci
"generozitatea" statului norvegian. Contributiile caritabile
norvegiene parvin, in vasta lor majoritate, din investitiile fondului suveran
norvegian nu din contributiile individuale. Si nu e de mirare. O tara unde
religia a devenit irelevanta, la fel de irelevanta a devenit si generozitatea
care isi are ca sursa principala invataturile biblice.
In indexul global al fericirii copiilor facut
in 2015 si intitulat The Good Childhood Report, Romania
e pe primul loc iar Norvegia pe locul 6. [Detalii: http://goodchildhood2015.childrenssociety.org.uk/]
Ati citit corect. Copiii Romaniei se declara a fi cei mai fericiti din lume in
ciuda saraciei si lipsurilor cu care se confrunta. Oare ce ii face fericiti?
Fara indoiala dragostea si afectiunea pentru copii in sinul familiei care ne
caracterizeaza pe noi romanii. In plus, din fericire, in Romania nu avem un
Bernevernet care sa ne fure copiii si sa ii traumatizeze ireversibil.
In indexul global al sanatatii spirituale Norvegia
e cu mult in spatele Romaniei. Conform unui studiu global facut in 2005 de
Gallup Organization doar 15% dintre norvegieni merg la biserica saptaminal si
23% afirma ca religia e importanta in viata lor zilnica. In contrast, in
conformitate cu acelasi studiu, in Romania 35% dintre noi merg la biserica
saptaminal si 83% dintre noi privesc religia ca un aspect important al vietii
noastre zilnice.
Iar privind promiscuitatea, Norvegia e
in topul tarilor lumii. In noiembrie 2014 The William Institute, un institut
prohomosexual care studiaza promiscuitatea la nivel global, a publicat un
studiu privind attitudinile diverselor tarii fata de homosexualitate si
drepturile homosexualilor, intitulat Public Attitudes towards
Homosexuality and Gay Rights acros Time and Countries. Conform
studiului, in 2013 90.3% dintre norvegieni agreau cu premisa ca homosexualilor
trebuie sa li se permita sa traiasca cum doresc. In 2008 66.9% dintre
norvegieini afirmau ca sexul intre persoane de acelasi sex e acceptabil fara
deosebire de varsta persoanelor implicate. (In 1991 doar 37.4% dintre
norvegieni gandeau asa) Si tot in 2012, Norvegia era plasata pe locul 4 in
Europa privind "toleranta" homosexualitatii cu un procentaj de
"toleranta" de 91.1%, in timp ce Romania era pe locul 31, cu un
procetaj de "toleranta" de 13.9%. Pe ultimul loc se situa Letonia, cu
un procentaj de "toleranta" de 12.5%. [Detalii:http://williamsinstitute.law.ucla.edu/research/international/public-attitudes-nov-2014/]
Material furnizat de catre Alianta Familiilor din Romania
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.