După 7 ani de existenţă, cu peste 31 000 de postări, cu peste 50 de milioane de vizualizări (50 025 543 la 29.09.2020), cu peste 55 000 de abonaţi la newsletter-ul zilnic, cu un record de 197.071 accesări într-o singură zi, devenind astfel portalul de ştiri creştine din România cu cea mai rapidă creştere şi cu cele mai multe vizualizări, părăsim platforma Blogger şi:

◉ ̶S̶u̶n̶t̶e̶m̶ ̶î̶n̶ ̶c̶o̶n̶s̶t̶r̶u̶c̶ţ̶i̶a̶ ̶u̶n̶u̶i̶ ̶s̶i̶t̶e̶ ̶p̶r̶o̶f̶e̶s̶i̶o̶n̶a̶l̶,̶ ̶a̶d̶a̶p̶t̶a̶t̶ ̶c̶e̶r̶i̶n̶ţ̶e̶l̶o̶r̶ ̶t̶e̶h̶n̶o̶l̶o̶g̶i̶e̶i̶ ̶m̶o̶d̶e̶r̶n̶e̶

◉ ̶A̶n̶g̶a̶j̶ă̶m̶ ̶̶̶r̶̶̶e̶̶̶d̶̶̶a̶̶̶c̶̶̶t̶̶̶o̶̶̶r̶̶̶i̶̶̶ ̶̶̶ ̶ş̶i̶ ̶c̶o̶r̶e̶s̶p̶o̶n̶d̶e̶n̶ţ̶i̶ ̶̶̶r̶̶̶e̶̶̶g̶̶̶i̶̶̶o̶̶̶n̶̶̶a̶̶̶l̶̶̶i̶̶̶ ̶̶̶ ̶ş̶i̶ ̶d̶i̶n̶ ̶d̶i̶a̶s̶p̶o̶r̶a̶ ̶r̶o̶m̶â̶n̶ă̶

◉ Încheiem parteneriate cu noi publicaţii şi site-uri de media

duminică, 10 ianuarie 2016

Cristian Ionescu – Nu mai putem îndura durerea familiei Bodnariu care este acum și a noastră!

DE CE SUNT ASTĂZI PLIN DE O MÂN(DR)IE SFÂNTĂ!
De la început trebuie să spun că mișcarea pe care o vedem (îi putem contesta, mârșav și isteric, doar motivațiile dar nu și realitatea!) prin acțiunile de proporții globale în suport pentru familia Bodnariu, nu poate fi lucrarea unor oameni, ci mâna lui Dumnezeu!
Mii de oameni și-au pus la dispoziție resursele financiare, timpul și expunerea la frig și oboseală, toate acestea pentru că nu mai putem!
Nu mai putem îndura durerea familiei Bodnariu care este acum și a noastră!
Nu mai putem tolera tăcerea și eschivările unor politicieni și prelați care vor doar să fie, nu să și facă! Mai în glumă, mai în serios, la întrebarea dacă voi fi prezent la tribuna marii adunări de proclamare a biruinței, atunci când vom vedea familia Bodnariu reunită, am răspuns că nu cred că am să am loc pentru că s-ar putea să fiu împiedicat de motorcade, coloane și spații oficiale…

Nu contează! Adă Doamne ziua ‘ceea, mai curând! Dar totuși, mesajul meu pentru dumnealor toți este NU că dacă acum nu faceți/ziceți nimic n-aveți ce căuta la victorie, ci FACEȚI ceva pentru familia Bodnariu ACUM, ca să vă simțiți îndreptățiți să fiți ACOLO, ATUNCI!
Dar azi, azi sunt mândru (în sensul bun al cuvântului) de Dumnezeul nostru, de comunitatea noastră și de cauza noastră în care credem fără șovăire și de care vom rămâne atașați până la capăt!
Dar și mânios (în sensul de mânie sfântă, îngăduită) pentru că atrocitățile Barnevernetului norvegian sunt prea de tot! Sunt proaspete! Continuă și distrug!
De aceea continuăm! Aici este un calcul al durerilor: când pentru Norvegia, durerea de a ține copiii familiei Bodnariu ostateci va fi atât de mare (imaginea Norvegiei subminată, relațiile compromise, statutul diminuat, comerțul afectat), încât va fi mai mare decât durerea de a recunoaște că sunt greșiți, că Barnevernet a procedat nedrept, durerea de a crea un precedent și a dezvălui vulnerabilitățile sistemului, adică în ce fel poate fi bătut.
Scopul nostru? Ca prima durere să devină la fel de insuportabilă cât este durerea familiei Bodnariu și a noastră!
Cristian Ionescu
Publicat de la
Etichete: ,

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)