Am fost întrebat dacă
nu scriu ceva pe subiectul violului de la Vaslui. Iniţial mi-am zis că nu are
rost. S-a mediatizat mult şi eu nu sunt chemat şi nici nu pot să mă ocup de
toate anormalităţile şi anomaliile din România. Slujba mea este alta. Apoi,
m-am gândit că aş putea spune totuşi ceva. Chiar trebuie! Sunt de acord că de
violatori trebuie să se ocupe cineva. Poate o să vă surprind, dar eu cred că,
în primul rând, ar trebui să se ocupe biserica. Ea ar trebui să se ocupe de
oameni (copii, adolescenţi, tineri, maturi, bătrâni) ca să nu se ajungă aici.
Vinovaţii pentru astfel de situaţii nu sunt numai cei în cauză ci toţi cei care
nu şi-au făcut partea în creşterea şi educarea persoanelor respective. Ce i-au
învăţat profesorii de religie pe aceşti tineri? Ce i-au învăţat slujitorii lor
duhovniceşti? Apoi, vinovaţi sunt cei care susţin, încă mai susţin
absurditatea, că românii nu ar avea nevoie de Evanghelie şi că nu trebuie
evanghelizaţi. Dacă nu ne-am trăit menirea, iar unii semeni au ajuns fără
niciun pic de respect şi fără teamă de Dumnezeu, tot ea, biserica, are datoria
să se ocupe de recuperarea lor. Aşteptăm să îi recupereze statul? Statul nu îi
poate ajuta. După ce le dă copiilor şi tinerilor aşa de multe „drepturi”
absurde, este iraţional să aştepte oameni maturi serioşi. Sigur, statul poate
şi trebuie, să îi pedepsească pe făptaşi, numai că pedepsirea lor, în cele mai
multe situaţii, duce la înrăutăţirea lucrurilor. Perioada de detenţie, de cele
mai multe ori, face din cei încarceraţi indivizi şi mai răi. Statul nu poate
lupta cu duhurile necurate ce stăpânesc astfel de persoane. Recuperarea unor
asemenea indivizi se poate face doar prin transformarea radicală pe care o face
Duhul Sfânt. Aceasta poate avea loc atunci când cineva le prezintă oamenilor
Evanghelia şi slujba aceasta a fost dată bisericii, ucenicilor lui Cristos.
Fraţii mei, dacă dorim o societate mai bună şi
mai sigură, ar trebui să ne unim eforturile şi să ajutăm la transformarea ei,
prezentarea Evangheliei care poate duce la transformarea produsă de Cristos în
fiecare român.
Dar mai există un aspect al vinovăţiei:
părinţii. În multe situaţii, părinţii nu au investit cât trebuie şi ce trebuie
în creşterea copiilor. Aglomeraţi cu multe alte lucruri, au lăsat creşterea
copiilor pe seama altora. Mulţi copii au fost crescuţi de stradă, televizor,
calculator, gaşcă sau chiar de stat. Dacă aceşti copii ar fi avut părinţi care
s-ar fi rugat pentru ei, dacă îi ajutau să înceapă o relaţie personală cu
Cristos, dacă le spuneau pe unde să umble, la ce ore şi în ce fel, multe
situaţii neplăcute ar fi fost evitate. Categoric, violatorii sunt vinovaţi şi
trebuie pedepsiţi cât mai drastic posibil. Numai că pedepsirea lor nu va
schimba prea mult situaţia. Victima rămâne victimă indiferent de felul în care
este pedepsit vinovatul. Apoi, dacă societatea continuă drumul înstrăinării de
Dumnezeu viitorul va fi mult mai sumbru. Dacă vom continua în direcţia în care
am plecat nu m-ar mira ca într-o zi să aflu că nişte indivizi sau o anumită
grupare au iniţiat un proiect de lege pentru drepturile violatorilor. Aşa că,
până să fie transformaţi cei răi, să facem bine şi să ne învăţăm copiii să fie
ce trebuie. Să le spunem clar cum şi pe unde trebuie să umble ca să aibă
asigurată în mod permanent protecţia divină. Dacă îi lăsăm să umble când nu
trebuie, unde nu trebuie şi cum nu trebuie, s-ar putea să nu ne placă
rezultatele. Repet, să cerem statului să îşi facă partea, dar până să aibă el
grijă de ai noştri, să avem grijă noi. Este o responsabilitate dată de Dumnezeu
părinţilor şi bisericii şi nu ne putem detaşa de ea.
Am scris mai mult deoarece situaţia este
complexă. Am început să culegem roadele a ce am semănat. Numai că, nici în
situaţia dată, copiii lui Dumnezeu nu disperă. Bucuria şi liniştea noastră vin
din asigurarea că Dumnezeu îi ocroteşte şi pe copiii Săi şi pe copiii acestora.
Să nu uităm însă că aceasta se obţine şi prin folosirea minţii…
Viorel Iuga
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.