Scrisoare misionară: Familia Saitis Marcel şi Ioana, Madagascar

Suntem asa de bucurosi si impliniti sa fim din nou in Madagascar, pe campul de misiune in care Dumnezeu ne-a oferit harul sa fim. Dupa o calatorie obositoare si plina de peripetii cu avionul din Romania in Franta si din Paris in Antananarivo, am pus, in sfarsit, piciorul, pe pamant malgas.

Aleluia ! Suntem din nou acasa ! Acasa? 

Nu prea semanati a malgasi, ne-ar fi zis un locuitor al acestei insule, daca ar fi vazut incantarea noastra. Cel putin nu la culoare. Dar la inima semanam cu ei, ne dam toate silintele sa ne identificam cu ei, sa ii iubim si sa le slujim. De aceea ne simtim acasa aici, in Bazinul Indian, unde caldura tropicala incepe sa se arate incetisor, iar fierbinteala soarelui este asa in contrast cu toamna rece din Romania.

 In timp ce ne indreptam spre Antsirabe, obositi si cu 20 de bagaje dupa noi, retraiam emotiile primelor clipe cand am pasit pe acest taram indepartat al Africii. Ce frica, ce necunoscut, ce case saracacioase, ce prapastii uriase, ce frumusete a naturii, ce explozie de culori, ce limba diferita. Iar ACUM…ce bine este sa fim acasa, ce naturale sunt toate lucrurile, ce bucurie sa revezi chipuri dragi, ce har sa fii intre acesti oameni cu trasaturi afro-asiatice! Mare har ne-a oferit Domnul sa traim aici!

Treziti-va ! Sunteti pe campul de batalie! Diavolul si ingerii lui sunt vrajmasii vostri !

Nu am apucat bine sa dam bagajele jos de pe si din masina ca am si constatat realitatea bataliei spiritualeprezenta in viata noastra. Wow! Tocmai voiam sa ne odihnim si noi un pic ! Am fost pe drumuri aproape o saptamana. Avionul ne-a fost anulat din cauza grevei in Franta. A trebuit sa luam un alt avion, sa refacem toate bagajele, sa caram in cabina avionului peste 90 kg doar eu si Ioana, plus copiii care tarau si ei ce puteau dupa ei. Oare nu avem dreptul la putina odihna ? Se pare ca Diavolului prea putin ii pasa de odihna noastra! Este un devorator si un distrugator al sfintilor care sunt cu garda jos, obositi dupa orice efort facut. Ucide, sfasie si prapadeste fara nici un pic de mila.

 Asa ca, inca cu bagajele afara, l-am vazut pe Filip cazand pe niste trepte si lovindu-se cu capul si fata de bordura de la mica terasa ce o avem la casa. Fata si unul dintre ochi invinetit, nasul plin de sange, cu o taietura adanca de-a lungul lui – era imaginea unui mic luptator cazut prada unui mare Dusman din lupta nevazuta. Un accident stupid, am putea spune, daca nu am fi simtit pe mai multe planuri presiunea spirituala. Lupta a continuat…
      Masina ni s-a stricat a doua zi, tocmai cand aveam mai mare nevoie de ea – ceva la sistemul electric a declansat un fum urat mirositor ce iesea de sub capota. Cu greu am reusit sa o aducem pana in curte, ca nu cumva, lasand-o noaptea pe strada, sa o gasim dezmembrata. Apoi mis-a stricat motorul – un scuter de 50 cmc pe care il folosesc pentru scoala si alte nevoi. Apoi s-a stricat bicicleta lui Ruth. Copiii s-au trezit muscati de ceva…Ruth e plina de muscaturi de purici, iar lui Filip i s-au umflat ambele maini de la piscaturile de tantari si intr-una din nopti, toata noaptea a urlat. L-am gasit dimineata plin de bube pe corp, semn al reacomodarii lui la mancarea si clima de la tropice. Bun venit in realitatea fizica si spirituala din Madagascar! 

Dar nu descurajam ! Dimpotriva, am venit in Numele Domnului Isus Hristos, inaintea caruia se va pleca orice genunchi, asa ca vom merge mai departe folosindu-ne de autoritatea Lui. Stim ca in El suntem mai mult decat biruitori!

Tonga Soa! Bine ati venit! - o surpriza frumoasa in casa noastra

Tonga Soa! Bine ati venit! – a fost una dintre surprizele frumoase facute de Ada Vultur, prietena noastra buna, o romanca bine cunoscuta de dvs, ce este implicata in proiectele de traducere a Bibliei in cateva dintre cele 18 dialecte vorbite aici. Ea ne-a decorat casa inainte de sosire, si ne-a pregatit cateva surprize placute.

O iubim pe Ada si ne pare rau ca in curand ne va parasi, mutandu-se din Antsirabe in Toliara, in sudul tarii, unde echipa ei isi are sediul. Viata Adei este una palpitanta si provocatoare – merge in diverse triburi impreuna cu echipa ei, pentru a-i cunoaste pe malgasi, a le invata limba si a le vesti Evanghelia. Dar nu este usoara, nici lipsita de pericole! Asa ca, atunci cand va rugati pentru Madagascar, sa va rugati atat pentru noi, cat si pentru Ada Vultur.

 

REASEZAREA...in lucrarile incepute in Insula Rosie

Nu suntem decat de patru zile aici, asa ca nu am apucat sa reluam si sa intram in lucrarile incepute anul trecut, desi marea majoritate au functionat chiar in lipsa noastra din tara. Dar suntem convinsi ca in urmatoarele zile vom avea casa plina de vizitatori: pastori cu familiile lor, oameni pe cu care am colaborat pe diverse lucrari, directorii scolilor cu care suntem in parteneriat. Apoi vom merge la Tana, in capitala, sa vizitam si Orfelinatul Speranta, sa intalnim echipa internationala.

    Am adus din Europa pentru Miura, un baiat destept si inimos, de 9 ani, un carucior cu rotile. Abia asteptam sa i-l dam, sa vedem bucuria ce-i va inunda inima cand se va putea deplasa la scoala cu el – asa poate sa reinceapa cursurile pierdute in ultimii doi ani.
     Ioana va reincepe proiectul de Alfabetizare cu cei 8 copii pe care i-am inscris la scoala. Scoala va incepe pentru malgasi la inceputul lunii octombrie, asa ca le vom cumpara haine, incaltaminte, vom completa rechizitele aduse din Europa cu ceea ce mai au nevoie si…inceput bun de an scolar !
      Vom vizita copiii de la Orfelinat – saltele ce trebuiesc inlocuite, dulapurile reparate, rechizite completate, mancarea cea de toate zilele, iata cate provocari ne stau in fata.
       

Vom vizita scolile cu care avem parteneriat – Colegiul Les Pigeons si Scoala Gimnaziala La Promesse – avem pentru ei cadouri din partea fratilor din Europa, dar si proiecte de imbunatatire a sistemului de invatamant din scolile lor.
  Vom incepe cursurile Scolii Teologice prin Extensie – o noua provocare – echipare de lucratori deja implicati in lucrare, partasia sfanta, binecuvantarile venite din cunoasterea reciproca.
        Vom incepe lucrarile cu copiii – cu lectii biblice interesante, mai ales ca avem acum si flanelograf si alte materiale, prin bunavointa mai multor invatatori cu copiii din bisericile de acasa.
        Desi lucram inca la constructia podului lingvistic, dorind in continuare sa invatam limba malgasa, constatam ca nu este usor sa comunicam in aceasta limba. Am uitat unele cuvinte, dar le vom relua lectiile si sper sa vorbim mult mai mult cu ei in limba lor in acest an.
   
      Peste toate acestea, nu trebuie sa uitam partasia noastra personala cu Hristos, din care isi trag radacinile toate celelalte lucrari, altarul familiar, care ne tine uniti si plini de dragoste pe parinti si copii, ancorati in Harul Divin al lui Dumnezeu, scoala copiilor nostri – Alessia si Ruth au lipsit de la cursuri cam 2 saptamani, asa ca vor trebui sa recupereze si sa isi reaminteasca sa vorbeasca in limba franceza. 

Oameni pretiosi pentru Madagascar - eroi ai lui Isus Hristos

Nu dorim sa incheiem aceasta scrisoare fara sa reamintim pe eroii nostri de acasa, fratii si surorile din Bisericile romanesti din tara si Diaspora, oameni cu inima larga, binevoitoare si sfintita in sangele Domnului Isus Hristos, care au inteles ca ,,chemarea noastraˮ nu este a noastra ca familie, ci  a noastra ca ,,familie extinsa romaneascaˮ si ca investitia lor in Madagascar este o investitie in Imparatia lui Dumnezeu si o transferare a comorilor direct in Cer, la Cel care nu va ramanea dator niciodata. Comorile dvs – rugaciunea, incurajarea, darnicia, mobilizarea – urmeaza inima dvs – o inima ce bate pentru Marele Domn al Universului, Cel care se va arata tuturor intr-o zi si va primi din partea noastra toate Inchinarea si Adorarea. Fara dumneavoastra nu ar exista aceasta lucrare! Suntem onorati sa slujim in numele dvs. Suntem responsabilizati sa slujim pentru dvs.
   
     Au fost asa de multi oameni implicati in tot acest proces, incat mi-ar lua cateva pagini doar sa le spun numele. As dori totusi sa mentionez pe unul dintre mentorii care mi-au modelat mie, Marcel, viata si lucrarea. Este vorba de pastorul Nelu Filip din Timisoara, care, in Scoala Biblica ,,Hristos pentru Romaniaˮ, mi-a indrumat primii pasi spre slujire in lucrarea Evangheliei. A fost o investitie umana extraordinara, pentru care ii sunt foarte recunoscator. Dumnezeu sa va binecuvanteze pentru toata investitia dvs in mine, in noi ca familie si in lucrarea de aici. Dumnezeu sa binecuvanteze biserica pe care o pastoriti. Este o biserica binecuvantata sa aiba un asemenea pastor.

Apoi sunt altii si altii, barbati si femei speciale, care ne-au oferit modele de-a lungul acestei veri, prin felul in care au inteles dansii slujirea. Ne-am simtim coplesiti si responsabilizati de fiecare data. Familii de oameni in varsta au pus deoparte economiile lor pentru ajutorul oamenilor saraci de aici, o sora a auzit glasul Domnului si a dat rata lunara pentru apartament pentru lucrarea intre malgasi, frati si surori care au promis Domnului sa se roage permanent pentru aceasta lucrare. O sora de la o brutarie din Cluj-Napoca in timp ce povestea cu noi, incuraja clientii sa primeasca in vietile lor Painea Vietii. Altii ne-au povestit cum s-au implicat in Oltenia si cum Duhul Sfant a pregatit inimile oamenilor pentru Evanghelie. Ne-a facut sa fim mai doritori, mai motivati si mai entuziasti sa il impartasim pe Hristos acestor oameni. Intelegeti acum ce har avem sa fim parteneri in aceasta lucrare? Exemplul dvs personal este pentru noi un model, de aceea, nu fiti suparati ca v-am numit eroii nostri!
 
           Va iubim si va pretuim, 
            Familia Saitis Marcel si Ioana, cu copiii Alessia, Ruth si Filip.

Vezi şi celelalte scrisori misionare în pagina:

Puls misionar român