Duminică ne-am întors din tabară, după 10 zile pline cu lecții biblice, lecții de limba engleză, marturii personale și... întâmplări neprevăzute. Conform culturii mongole, într-o tabară persoanele vin și pleacă în funcție de timpul de care dispun, adică nu vin în prima zi și plecă în ultima! Nici nu știam exact cine vine pentru că aproape zilnic veneau părinți aducându-și copilul sau copiii în tabără. Astfel, peste 50 de persoane au trecut prin tabară, printre care au fost și câțiva profesori sau studenți creștini (cu excepția echipei de români). Participanții au avut între 5 și 30 de ani! Mulțumim Domnului din inimă pentru că a purtat de grija tuturor cheltuielilor pentru tabără, ne-a protejat pe toți de orice accident, de boli și mai ales... de rău.
Într-o seară, un grup de fetițe plângeau foarte speriate, spunând că au văzut duhuri rele. Noi am zis că vreun poznaș le-a păcălit, dar fetele aveau vârste diferite și cele mai mari spuneau că și ele au văzut... Brusc, toți au devenit foarte serioși și atunci am aflat că pentru ei astfel de „prezențe” sunt aproape „normale”. Stând de vorbă în acea seară, fiecare dintre cei din echipă a împărtășit experiențele prin care a trecut în timpul pregătirilor pentru misiunea din Mongolia. Cu adevărat e un mare război spiritual pentru acest popor! În aceeași noapte, grupul de studenți cazați în același loc cu o parte a echipei noastre, au fost foarte speriați de prezența „cuiva” și au adormit foarte târziu, după ce s-au rugat. Toți trei au decis să plece din tabără a doua zi... Și tot a doua zi am primit un SMS de la fetița noastră în care ne spunea că s-a speriat foarte tare ziua trecută pentru că a fost o furtună foarte puternică, care a făcut ravagii... Dar erau bine cu toții. Domnul stăpânește peste toate!.jpg)
Din punct de vedere personal, eu, Alina, am fost atât de bucuroasă să pot vorbi cu mulți adolescenți și studenți despre Domnul (pentru că știau engleză). Am întâlnit o fată a carei bunică era șhaman. I-am spus ce spune Biblia despre acel mod de venerare și m-a ascultat cu atenție. Ca și ceilalți studenți necreștini a primit o Biblie. În ultima zi mi-a spus că a fost o tabără pe care nu o va uita. Rămâne să ne mai întâlnim în capitală în următoarele săptămâni pentru alte cursuri de engleză.
.jpg)
Cursurile de engleză din tabără au fost de fapt... lecții de viața creștină. Mie mi-a revenit grupa de avansați, cu care trebuia să vorbesc foarte mult, pentru că știau multă „teorie”, dar nu știau să o aplice! Eu m-am bucurat foarte mult de interesul lor. Lecția se lungea mereu cu mai bine de 30 de minute. La lecții a participat și gazda unei căsuțe închiriate pentru tabără. Ea și-a exprimat dorința de a veni la biserică. I-am dat un Nou Testament în limba mongolă și rămâne, de asemenea, să ne vedem la cursurile din capitală.
Pe o altă fată am surprins-o făcând ritualul specific pe deal, în jurul fiecărui morman de pietre ridicat de șhamani. Ea îmi spusese că e creștină. Am întrebat-o ce face și ea a zis că așa e tradiția în Mongolia. I-am spus despre „ritualurile” pe care le respectam și le urmam și eu înainte să-L cunosc pe Domnul, dar că după aceea am învățat din Biblie ce vrea Domnul să fac și ce nu vrea. Fata a rămas în tabără până la sfârșit, chiar ne-a ajutat la curațenia finală. Urmează să ne mai vedem.
.jpg)
Am avut și bucuria de a revedea șapte dintre copiii de anul trecut. Au crescut și fizic și spiritual! Una dintre cele mai mici fetițe de anul trecut (9 ani) a pus o întrebare după una dintre mărturii: „Ce să fac atunci când parinții mei țipă la mine și mă ceartă pentru că mă rog?” Răspunsul i-a fost dat de una dintre educatoarele mongole: „Atunci să te rogi și mai mult, să fii cuminte și să-ți respecți părinții, ca ei să-L poată cunoaște pe Dumnezeu prin tine.”
Zilnic am cântat, am lăudat pe Domnul împreună, ne-am jucat și ne-am rugat. A fost minunat! Rugați-vă ca toți cei care au auzit despre Domnul să-L caute, să-L găsească și să-L urmeze!
.jpg)
Din punctul meu de vedere (Emil) Dumnezeu a lucrat incredibil: îmi era teamă să vorbesc în limba engleză, dar, cu toată teama, la finalul mărturiei, mulți tineri au venit să-mi spună că au fost foarte încurajați și s-au identificat cu mine atunci când am spus că m-am simțit iubit abia când am aflat că Isus mă iubește. Am observat cum mai ales adolescenții, care uneori mai lipseau la lecțiile biblice, au început pe parcursul taberei să fie din ce în ce mai receptivi și să ocupe locurile din față. Erau ca un burete, absorbind Cuvântul! Am remarcat faptul că majoritatea copiilor simțeau nevoia de afecțiune și atenție din partea noastră. Chiar doi frați, de 7 și 8 ani, cei mai poznași dintre toți (reușeau din plin să ne atragă atenția!), „cooperau” foarte bine după ce mă jucam doar cu ei pentru ceva timp. Am fost întristat de imaturitatea spirituală a unor credincioși, de lipsa cunoștinței Scripturii și i-am încurajat în a avea o relație cât mai apropiată de Domnul.
Întreaga echipă a fost mulțumită de rezultatul taberei așa că am hotărât de comun acord să ne „scotocim buzunarele” pentru o ieșire de câteva zile cu câțiva creștini mongoli pentru a studia împreună și a ne încuraja reciproc. Rugați-vă să găsim locația potrivită și Domnul să lucreze la inima fiecăruia.
Vă mulțumim tuturor pentru că ne-ați susținut și ne susțineți în rugăciune! Vă vom trimite vești periodic.
Domnul să vă binecuvânteze!
Emil & Alina Lețu
Vezi şi celelalte scrisori misionare în pagina:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.