Ce cuvinte pline de har pentru cei ce cred în Dumnezeu! Este oare Dumnezeul nostru într-adevăr un Dumnezeu minunat?
Conform cu ceea ce scrie în Scriptură, este: Doamne Dumnezeul nostru, cât de minunat este Numele Tău pe tot pământul! (Ps.8:9)
Totul a început în urmă cu mulți ani, când am descoperit că strămoșii mei au fost din poporul ales, Israel. Am început să privesc cu fascinație tot ce însemna Iudaism, îmi plăcea să ascult muzică evreiască, să merg să ascult înțelepciunea evreiască a rabinului care învăța poporul la sinagogă. Dar mai presus de toate acestea, am început să privesc Scriptura cu alți ochi. De câte ori vedeam ceva legat de Dumnezeul lui Israel, începeam să mă gândesc și să îmi fac tot felul de scenarii în minte despre cum și unde s-a întâmplat evenimentul respectiv.
Într-o zi, citind Scriptura, am înțeles faptul că evreu fiind, aveam nevoie de mântuirea lui Dumnezeu și puteam să primesc asta numai prin credință și nu prin ritualuri, nu prin jertfe, nu prin ținerea legii. În acel moment am căzut pe genunchi recunoscând că sunt păcătos și totodată invitând pe Yeshua să între și să mântuiască ce era pierdut din mine, să nu mai fiu eu, ci să fiu un evreu împlinit, odată pentru că m-am născut în poporul Său și odată pentru că am realizat faptul că Mesia a venit în persoana lui Yeshua/Isus.
De atunci am devenit alt om; am început să citesc Scriptura cu mai multă foame și dorință de a împlini zilnic ce scrie acolo. Am ajuns la profețiile care vorbeau de întoarcerea poporului Său în Țara Sfântă și am început să realizez că și eu ar trebui să mă întorc acolo unde strămoșii mei s-au născut, au trăit și unde Mesia a venit.
Întoarceți-vă, copii răzvrătiți, zice Domnul; căci Eu sunt Stăpânul vostru, Eu vă voi lua, pe unul dintr-o cetate, pe doi dintr-o familie, și vă voi aduce înapoi în Sion. (Ier.3:14)
Multe lucruri mi-au trecut prin minte încât nu știam ce să fac. După ce am citit prima dată aceste cuvinte, m-am gândit mai serios și am început să vorbesc cu soția mea despre alyiah (întoarcerea evreilor în Țara Sfântă). Am început să mă rog ca Domnul să îmi călăuzească pașii și când va voi El, să ajungem acolo. Nu aveam nici o șansă din punct de vedere omenesc. Aveam serviciu și tot ce îmi trebuia în România, nu mă forța nimeni să plec, însă era ceva în mine care mă îndemna tot timpul să fac ceva în sensul acesta.
Nu făceam nimic altceva decât să mă rog și să aștept călăuzire din partea Domnului. Am venit să îmi vizitez familia de câteva ori în Israel și ultima dată când am venit am primit din nou același mesaj din partea Domnului! Am zis că trebuie să vorbesc cu soția mea și să vedem ce se poate face. Trecuseră deja aproximativ 13 ani de când Domnul îmi vorbise prima dată și acum chemarea Sa era foarte clară:
Iată, Eu sunt cu tine; te voi păzi pretutindeni pe unde vei merge și te voi aduce înapoi în țara aceasta; căci nu te voi părăsi, până nu voi împlini ce-ți spun.” (Gen.8:15)
Am vorbit cu soția mea la telefon și i-am spus că Domnul mi-a vorbit încă o dată și trebuie să facem ceva! Imediat mi-a spus la telefon că Domnul îi vorbise și ei în aceeași zi din Ieremia 30:3 cu privire la acest aspect și că e de acord să hotărâm ce vom face pe viitor:
Iată, vin zile, zice Domnul, când voi aduce înapoi prinșii de război ai poporului Meu, Israel și Iuda, zice Domnul; îi voi aduce înapoi în țara pe care am dat-o părinților lor, și o vor stăpâni.”
Am venit acasă și am început să Îl lăudăm pe Domnul că e minunat și ne călăuzește!
După 10 luni eram deja în Țara Sfântă ca noi emigranți și aici începe partea a doua a călăuzirii divine când am înțeles din nou că Domnul e minunat! Trebuia să fim introduși într-un curs de învățare a limbii ebraice și ni s-au dat două orașe să ne alegem unde vrem să ne stabilim, primul era Nazaret, al doilea era Migdal Haemek. Am îngenunchiat în fața Domnului și i-am spus: Doamne, unde vrei să mergem? Am hotărât că în prima zi vom merge și vom vizita Nazaretul, a doua zi urmând să vizităm cel de-al doilea oraș și unde ne va călăuzi Domnul, acolo ne vom opri. În dimineața următoare am citit în Scriptură, Psalmul 107:
“Lăudați pe Domnul, căci este bun, căci în veac ține îndurarea Lui!” Așa să zică cei răscumpărați de Domnul, pe care i-a izbăvit El din mâna vrăjmașului, și pe care i-a strâns din toate țările: de la răsărit și de la apus, de la miazănoapte și de la mare. Ei pribegeau prin pustiu, umblau pe căi neumblate, și nu găseau nicio cetate, unde să poată locui. Sufereau de foame și de sete; le tânjea sufletul în ei. Atunci, în strâmtorarea lor au strigat către Domnul, și El i-a izbăvit din necazurile lor; i-a călăuzit pe drumul cel drept, ca să ajungă într-o cetate de locuit.
Nu ne venea să credem ceea ce citeam. Domnul era pe cale să ne pregătească o cetate de locuit. În aceeași zi, în timp ce vizitam Nazaretul, ne-am găsit apartamentul de locuit și nu am putut să zicem nimic altceva decât că Dumnezeu e minunat! Nici nu am mai plecat să vizităm cel de-al doilea oraș.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.