Autovictimizarea Papaya Advertising sau ce se ascunde în spatele scandalului '13 penali' vs o agenție de publicitate

O parte din presa progresistă s-a inflamat deoarece 15 parlamentari au sesizat la Autoritatea Pentru Protecția Copilului agenția de publicitate Papaya Advertising pentru clipul intitulat „Copiii Referendumului”.

Să ne amintim, întâi, cum a vociferat, acum un an, platforma Adevărul pentru că CpF făcuse un clip în care erau filmați niște adolescenți care se întrebau cum va arăta România de mâine. Și cum au publicat atunci un material de prima pagină în care titrau că este lipsit de moralitate și de bun-simț să te foloseşti de adolescenţi pentru a promova tema Referendumului pentru Căsătorie.

De ce ar fi, atunci, un gest moral și de bun-simț să te folosești de imaginile unor MINORI (nu adolescenți!) pentru a promova un mesaj umoral împotriva unui Referendum susținut de trei milioane de români, avizat de CCR și votat de Parlament? Mai ales când minorii sunt folosiți într-un scenariu ficțional întunecat, care pune probleme cu totul imaginare? (că CpF ar aduce Inchiziția Spaniolă în România; sau că ar discrimina femeile).

În al doilea rând, o parte din această presă progresivă a vehiculat o știre falsă: chiar jurnalistul Vlad Petreanu spune că cei 15 parlamentari nu au sesizat poliția, ci Autoritatea pentru Protecția Copilului. Ceea ce au făcut acești parlamentari a fost să sesizeze Autoritatea pentru Protecția Copilului pentru a afla dacă, folosind minori într-un clip care are un mesaj politic clar, a fost respectat interesul superior al copilului. "În raport cu textele legale invocate, vă rugăm să dispuneți o anchetă prin care să cercetați dacă copiii din spotul publicitar au avut acordul părinților la filmarea acestuia, dacă a existat o situație de exploatare a acestora sau dacă acești copii au fost abuzați emoțional sau economic", se arată în solicitarea înregistrată pe 10.10.2018.

În al treilea rând, unele reacții de acum ale activiștilor progresiști agresive și chiar manipulatoare. De exemplu, G4Media Titrează: „13 penali din Parlament vs. o agenție de publicitate”. Adică, activiștii de la G4Media ne spun că orice politician ales în Parlament este în mod obligatoriu un penal? Are G4Media dovezi clare, juridice că toți cei 13 sau 15 parlamentari care au depus sesizarea la Protecția Copilului sunt „penali”? Iar clipul Papaya nu ridică nici un fel de problemă de fond, pentru ei? Și tot ce găsesc ei de cuviință e să creeze o atmosferă de autovictimizare isterică, pornind de la eticheta de „penal” și de la o știre falsă?

9 probleme ale Strategiei naționale de educație parentală – sau cum plănuiește MEN reeducarea prinților și redefinirea familiei

290.000.000 lei sau 70.000.000 de euro – aceasta este suma pe care Ministerul Educației intenționează să o aloce pentru a forma peste 7000 de formatori, pentru a reeduca peste 2.500.000 de părinţi. Ministerul Educaţiei Naţionale doreşte înfiinţarea unei reţele de educatori parentali care să-i înveţe pe părinți și pe elevi să nu mai aibă „mentalităţi conservatoare” şi atitudine care „idealizează familia tradiţională”. Ministerul intenționează să promoveze „o nouă cultură familială” şi „respectul pentru diversitate”.

Iată, pe scurt, care sunt problemele:

1. Părinţii au prin Constituția României dreptul fundamental de a-şi educa copiii în conformitate cu propriile convingeri. În plus, libertatea gândirii şi a opiniilor nu poate fi îngrădită sub nici o formă. Prin urmare, statul are obligaţia să fie neutru faţă de convingerile şi opţiunile diverse ale părinţilor în educaţia copiilor.

2. Așadar, această strategie nu reprezintă doar o încărcare a unui drept fundamental al părinților – reprezintă o încercare abuzivă de a redefini din temelii familia, și o imixtiune nepermisă în viața privată a familiei.

3. Reeducarea părinților după un model ideologic impus de stat e o caracteristică a societăţilor totalitare, care au tendința de a interveni inclusiv asupra conştiinţelor oamenilor.

4. Abordarea Ministerului pleacă de la presupoziţia – care este lipsită de orice temei legal – că opţiunea pentru modelul conservator sau creștin este a priori greşită sau, cel puţin, inferioară opțiunii pentru modelului progresist şi că schimbarea este din start preferabilă continuităţii. Care sunt criteriile pe care se bazează această presupoziție a Ministerului?

5. Impunând o singură ideologie ca fiind modelul valid și demn de urmat nu obții „diversitate”, ci tocmai opusul diversității: uniformitate și uniformizare ideologică. Diversitatea, ca principiu democratic, rezultă tocmai din coexistenţa mai multor modele și viziuni concurente şi din neutralitatea Statului faţă de ele.

6. Conform acestei Strategii, „încurajarea activă a egalității de gen va constitui o prioritate a actului educațional încă din perioada timpurie a dezvoltării copilului, când sistemul de educație parentală trebuie să vină in sprijinul dezvoltării unor principii esențiale ce vizează promovarea drepturilor omului, respectul pentru diversitate și încurajarea activă a egalității de gen”. Or, potrivit Codul Civil, părinţii sunt cei care „au îndatorirea de a se îngriji de dezvoltarea psihică, intelectuală, de educaţia, învăţătura şi pregătirea profesională a copiilor potrivit propriilor lor convingeri, dar şi potrivit însuşirilor şi nevoilor copiilor.”

7. Această „încurajare activă a egalității de gen” este un eufemism pentru un pachet ideologic care promovează opinii și viziuni controversate, fără o bază științifică, opinii care sunt, uneori, orientate în mod programatic împotriva viziunii creștine.