…ar fi putut rezolva problema sărăciei.
…ar fi putut reforma sistemul politic.
…ar fi putut îmbunătăți sistemul sanitar.
…ar fi putut construi cămine pentru orfani și văduve.
Și totuși, n-a făcut-o.
De ce?
Pentru că scopul Lui principal a fost altul.
E uimitor câte lucruri bune și de folos nu a făcut Isus. Cu puterea pe care o deţinea, ar fi avut cu siguranţă succes în orice proiect ar fi inițiat.
El a vindecat bolnavii, a mustrat bogații, a îngrijit de cei nevoiași, a dat învățătură în domeniul echității sociale. Și totuși, El a ştiut că obiectivul principal al misiunii Sale era altul.
Mai mult decât orice, El a urmărit transformarea din interior a inimilor oamenilor. Sau, în cuvintele Sale, …Fiul omului a venit să caute și să mântuiască ce era pierdut (Luca 19:10).
La fel şi astăzi. Privesc la tot ce se întâmplă în lumea noastră și ştiu că Dumnezeu
… ar putea opri șoferul băut care nu apucă să frâneze şi accidentează un copil care circula regulamentar.
… ar putea stinge incendiul din spital, care conduce la moartea unor bolnavi.
… ar putea schimba liderii corupţi, din pricina cărora creşte sărăcia în ţară.
… şi da, Dumnezeu ar putea opri într-o fracțiune de secundă pandemia provocată de coronavirus.
Și totuși, nu o face.
De ce?
Pentru că scopul Lui principal este altul.
Lui îi pasă de pietonii nevinovaţi, de bolnavi, de săraci… Lui îi pasă de toți cei care suferă. De fapt, El intervine adesea în ajutorul lor, mai ales a celor credincioşi, în mod individual.
Dar El știe că în lumea noastră decăzută, dintre sutele de nevoi existente, există una care este mult mai importantă decât celelalte.
Mai mult decât orice, El urmăreşte transformarea din interior a inimilor oamenilor.
Până la urmă
… dacă Dumnezeu ar opri şoferii băuţi să mai facă accidente, inima lor tot nu s-ar schimba.
… dacă El ar îndepărta liderii corupţi, inima lor tot egoistă ar fi.
Din punct de vedere teologic, aş putea spune multe despre prezenţa răului în lume, dar nu acesta este subiectul meu de acum. Creând omul, Dumnezeu şi-a asumat posibilitatea ca prin voinţa lui liberă, acesta să provoace suferinţă. Iar astăzi, în mare parte, suferinţa din lume este provocată de acţiunile egoiste şi rele ale semenilor noştri.
De ce nu oprește Dumnezeu pandemia? Cu siguranţă El are un plan, pe care noi nu-l putem cunoaşte decât în parte.
Pentru necredincioşi, suferința este o chemare de a considera invitaţia Lui din Ev. Matei 11:28: Veniți la Mine toți cei trudiți și împovăraţi, şi Eu vă voi da odihnă.
Pentru credincioşii din Biserică, tare mă tem că această pandemie este un test. Ce facem? Ne izolăm pentru a ne proteja SAU suntem activi, arătând compasiune pentru cei care suferă? Ne temem şi ne îngrijorăm SAU manifestăm un model de viaţă trăită cu credinţă în suveranitatea Celui Atotputernic?
Deci, de ce nu opreşte Dumnezeu pandemia? Pentru că scopul Lui principal este altul. Prin suferinţa adusă de pandemie, El urmăreşte transformarea inimii tale. Dacă planul Lui se va împlini sau nu în viaţa ta, depinde doar de alegerile pe care tu le vei face.
Florin Fodor
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.