După 7 ani de existenţă, cu peste 31 000 de postări, cu peste 50 de milioane de vizualizări (50 025 543 la 29.09.2020), cu peste 55 000 de abonaţi la newsletter-ul zilnic, cu un record de 197.071 accesări într-o singură zi, devenind astfel portalul de ştiri creştine din România cu cea mai rapidă creştere şi cu cele mai multe vizualizări, părăsim platforma Blogger şi:

̶S̶u̶n̶t̶e̶m̶ ̶î̶n̶ ̶c̶o̶n̶s̶t̶r̶u̶c̶ţ̶i̶a̶ ̶u̶n̶u̶i̶ ̶s̶i̶t̶e̶ ̶p̶r̶o̶f̶e̶s̶i̶o̶n̶a̶l̶,̶ ̶a̶d̶a̶p̶t̶a̶t̶ ̶c̶e̶r̶i̶n̶ţ̶e̶l̶o̶r̶ ̶t̶e̶h̶n̶o̶l̶o̶g̶i̶e̶i̶ ̶m̶o̶d̶e̶r̶n̶e̶

̶A̶n̶g̶a̶j̶ă̶m̶ ̶̶̶r̶̶̶e̶̶̶d̶̶̶a̶̶̶c̶̶̶t̶̶̶o̶̶̶r̶̶̶i̶̶̶ ̶̶̶ ̶ş̶i̶ ̶c̶o̶r̶e̶s̶p̶o̶n̶d̶e̶n̶ţ̶i̶ ̶̶̶r̶̶̶e̶̶̶g̶̶̶i̶̶̶o̶̶̶n̶̶̶a̶̶̶l̶̶̶i̶̶̶ ̶̶̶ ̶ş̶i̶ ̶d̶i̶n̶ ̶d̶i̶a̶s̶p̶o̶r̶a̶ ̶r̶o̶m̶â̶n̶ă̶

Încheiem parteneriate cu noi publicaţii şi site-uri de media

vineri, 28 august 2020

Peter Costea 🔴 De ce e comunismul încă văzut ca o teorie viabilă?

 


Subiectul de azi mi-a fost inspirat de un mesaj primit din partea unui cetățean privind un aspect din viața dlui Iohannis pe care încă nu-l cunoscusem. În 1987, pe vremea lui Ceaușescu, dl Iohannis, fiind profesor de fizică și diriginte de clasa a VI-a, se ocupa și de "orientarea ideologică politică în realizarea sarcinilor educative", și preda elevilor "concepții materialist didactice despre lume". [Link: www.cotidianul.ro/anticomunistul-iohannis-indoctrina-copiii-cu-ideologia-comunista-in-1987/]

Pentru noi, românii, care am suferit mai mult ca majoritatea națiunilor lumii de pe urma tiraniilor și a comunismului, implicarea în îndoctrinarea comunistă a Președintelui României este o pată neagră pe conștiința națiunii, pentru cei aproape un milion de români care au murit de pe urma politicilor comuniste, un afront pentru creștinii persecutați de comunism în România, și pentru cei care au suferit dispreț și discriminare din partea regimului Ceaușescu.

Probabil că unii dintre cei care îmi citesc rândurile sunt nedumeriți, la fel ca și mine, de ce mass media României tace, iar Europa nu suflă o vorbă și nici nu a suflat. Suflă multe vorbe la adresa naziștilor, dar nu a comuniștilor ori foștilor comuniști.

O comparație e utilă pentru a ilustra ipocrizia occidentalilor care se pretind a fi apărătorii democrației și ai statului de drept. Să presupunem că dl Iohannis trăia în Germania nazistă cu 50 de ani înainte de 1987, în 1937, că avea aceeași ocupație, și că în loc de comunism, educa elevii în concepțiile socialismului național, adică ale nazismului, pe vremea lui Hitler. Ar fi ajuns dl Iohannis Cancelar al Germaniei, ori o figură proeminentă în politica Germaniei având în spate un bagaj atât de rușinos? O afiliere cu un regim inuman, anti-democrat, totalitar? Categoric nu.

Asocierea dlui Iohannis cu comunismul e la fel de rușinoasă. Comunismul a fost mai rău decât nazismul, ucigând, în 100 de ani, 100 de milioane de oameni în toată lumea.

Poate vă surprind afirmând că eu nu îl condamn pe dl Iohannis. Nu e vina lui că s-a născut sub comunism, așa cum m-am născut și eu și majoritatea românilor în viață azi. Dacă aș cunoaște mai multe detalii privind viața dlui Iohannis din perioada comunismului probabil că aș avea o poziție diferită și poate mai dură. Probabil că, într-o oarecare măsură, a fost și el o victimă a comunismului la fel cum a fost majoritatea românilor în viață azi.

Cu toate acestea, dl Iohannis ar fi trebuit să-și facă mea culpa în fața întregii națiuni și să-și deplângă rolul nefast pe care l-a avut sub comunism propagând o ideologie falsă, un regim totalitar inuman, un sistem ateu într-o țară profund creștină.

Critica mea e adresată, în primul rând, standardelor duble pe care Europa și Occidentul în general, le impun prin mercenarii lor ideologici asupra cetățenilor continentului. Foștii naziști nu sunt prezenți în viața publică a Germaniei. Germanii au fost meticuloși pentru a șterge consecințele nazismului, încât chiar și cei mai neînsemnați funcționari ai regimului nazist au fost marginalizați, iar influența lor neutralizată în întregime.

De ce, atunci, comunismul încă rămâne o ideologie respectabilă? De ce Europa nu condamnă comunismul și de ce tratează în mod favorabil pe foștii comuniști? Acestea sunt întrebări serioase și importante care, în lumina politicii declarative a continentului nostru privind democrația și statul de drept, necesită o analiză și un răspuns la fel de serios. Nu e potrivit să trecem cu vederea această întrebare la care voi încerca să răspund cât de curând.

 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.