Subiectul de azi mi-a fost inspirat de un mesaj primit
din partea unui cetățean privind un aspect din viața dlui Iohannis pe care încă
nu-l cunoscusem. În 1987, pe vremea lui Ceaușescu, dl Iohannis, fiind profesor
de fizică și diriginte de clasa a VI-a, se ocupa și de "orientarea
ideologică politică în realizarea sarcinilor educative", și preda elevilor
"concepții materialist didactice despre lume". [Link: www.cotidianul.ro/anticomunistul-iohannis-indoctrina-copiii-cu-ideologia-comunista-in-1987/]
Pentru
noi, românii, care am suferit mai mult ca majoritatea națiunilor lumii de pe
urma tiraniilor și a comunismului, implicarea în îndoctrinarea comunistă a
Președintelui României este o pată neagră pe conștiința națiunii, pentru cei
aproape un milion de români care au murit de pe urma politicilor comuniste, un
afront pentru creștinii persecutați de comunism în România, și pentru cei care
au suferit dispreț și discriminare din partea regimului Ceaușescu.
Probabil
că unii dintre cei care îmi citesc rândurile sunt nedumeriți, la fel ca și
mine, de ce mass media României tace, iar Europa nu suflă o vorbă și nici nu a
suflat. Suflă multe vorbe la adresa naziștilor, dar nu a comuniștilor ori
foștilor comuniști.
O
comparație e utilă pentru a ilustra ipocrizia occidentalilor care se pretind a
fi apărătorii democrației și ai statului de drept. Să presupunem că dl Iohannis
trăia în Germania nazistă cu 50 de ani înainte de 1987, în 1937, că avea
aceeași ocupație, și că în loc de comunism, educa elevii în concepțiile
socialismului național, adică ale nazismului, pe vremea lui Hitler. Ar fi ajuns
dl Iohannis Cancelar al Germaniei, ori o figură proeminentă în politica
Germaniei având în spate un bagaj atât de rușinos? O afiliere cu un regim
inuman, anti-democrat, totalitar? Categoric nu.
Asocierea
dlui Iohannis cu comunismul e la fel de rușinoasă. Comunismul a fost mai rău
decât nazismul, ucigând, în 100 de ani, 100 de milioane de oameni în toată
lumea.
Poate
vă surprind afirmând că eu nu îl condamn pe dl Iohannis. Nu e vina lui că s-a
născut sub comunism, așa cum m-am născut și eu și majoritatea românilor în
viață azi. Dacă aș cunoaște mai multe detalii privind viața dlui Iohannis din
perioada comunismului probabil că aș avea o poziție diferită și poate mai dură.
Probabil că, într-o oarecare măsură, a fost și el o victimă a comunismului la
fel cum a fost majoritatea românilor în viață azi.
Cu
toate acestea, dl Iohannis ar fi trebuit să-și facă mea culpa în fața întregii
națiuni și să-și deplângă rolul nefast pe care l-a avut sub comunism propagând
o ideologie falsă, un regim totalitar inuman, un sistem ateu într-o țară
profund creștină.
Critica
mea e adresată, în primul rând, standardelor duble pe care Europa și Occidentul
în general, le impun prin mercenarii lor ideologici asupra cetățenilor
continentului. Foștii naziști nu sunt prezenți în viața publică a Germaniei.
Germanii au fost meticuloși pentru a șterge consecințele nazismului, încât
chiar și cei mai neînsemnați funcționari ai regimului nazist au fost
marginalizați, iar influența lor neutralizată în întregime.
De ce,
atunci, comunismul încă rămâne o ideologie respectabilă? De ce Europa nu condamnă
comunismul și de ce tratează în mod favorabil pe foștii comuniști? Acestea sunt
întrebări serioase și importante care, în lumina politicii declarative a
continentului nostru privind democrația și statul de drept, necesită o analiză
și un răspuns la fel de serios. Nu e potrivit să trecem cu vederea această
întrebare la care voi încerca să răspund cât de curând.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.