Luca Creţan 🔴 Este credința mea cea adevarată? Cum o pot verifica?

Sunt câteva domenii în care tot omul se crede expert, și unul dintre acestea este religia, credința.

Fără îndoială că orice om își are un sistem de valori, de credințe ale sale. Adeseori nici persoana respectivă nu știe să exprime exact ce crede, dar se consideră cea mai „normală”, mai echilibrată ființă care deține, dacă nu tot adevărul, atunci cea mai mare bucată din el.

Când discut cu cineva despre credință, cel mai bun punct de pornire este căutarea terenului comun. Nu diferențele, ci asemănările ne vor permite să înaintăm în discuție și să stabilim o relație de comunicare bună.

Și încă ceva: nu-mi propun să schimb credința omului. Dacă are o credință care dă rezultate, în sensul că-l apropie de Dumnezeu și produce o viață sfântă (imaginea lui Hristos), consider că dogmele sunt mai puțin importante.

Oamenii nu se schimbă ușor. Schimbarea este dureroasă. Și ea trebuie să vină întotdeauna din interior. Este absurd să ne imaginăm că noi îi putem schimba pe alții ieșind agresiv la atac împotriva lor.

Mai mult decât atât, Biblia ne îndeamnă să ne privim întâi pe noi înșine. Verificarea proprie este datoria noastră primordială.

De ce?

Pentru că singura persoană pe care o poți schimba ești tu. Și pentru că în ultimă instanță vei fi întrebat despre viața ta, nu despre viața altuia.

Așa a raționat și apostolul Pavel când le-a cerut celor din Corint să se verifice singuri.

„Puneţi-vă pe voi înşivă la încercare, pentru a vedea dacă sunteţi în credinţă! Verificaţi-vă pe voi înşivă! Nu vă daţi seama că Isus Hristos este în voi?” (2 Corinteni 13:5)

Sigur, Pavel urmează să-i viziteze. Va avea de rezolvat mai multe probleme ale bisericii din Corint. Cu autoritatea lui apostolica, el le poate spune ce este bine și ce este rău, poate să-i și sancționeze pe cei vinovați de anumite abateri, dar...

Am observat că nu-i place deloc postura asta. Inima apostolului suferă când trebuie să mustre pe cineva. De ce? Nu întrebați. Cine are o chemare autentică de la Dumnezeu îl înțelege perfect pe Pavel.

Așadar, el le spune corintenilor: „N-ar fi mai bine să vă verificați voi înșivă?”

Bună idee! Dar cum?

Simplu. Te duci la oglindă. Câte oglinzi ai în casă? OK, foarte bine, la niciuna dintre acelea. Mergi la Oglinda din Iacov 1:23. Aceea este Scriptura. Te uiți bine în ea... și vei vedea reflecția ta proprie.

Acum, verificarea nu mai este chiar atât de dificilă. În chipul tău, pe care-l vezi reflectat de oglinda Scripturii, ar trebui să deslușești imaginea lui Hristos. Nu ca asemănare fizică, evident, ci o reflectare a caracterului Său.

Vezi în tine un om în care „ia chip” Hristos? (Galateni 4:19). Verbul sugerează timp. Adică, la început asemănarea nu este izbitoare. Ca și pruncul care tocmai s-a născut. Seamănă cu părinții săi? Într-un fel, foarte general, da. Dar pe măsură ce crește, asemănarea va fi tot mai evidentă.

Așa este și la nivel spiritual. Dacă te-ai născut din Dumnezeu (Ioan 1:12-13; 3:16) vei reflecta chipul Lui:

„Noi toţi privim cu faţa descoperită, ca într-o oglindă, slava Domnului, şi suntem schimbaţi în acelaşi chip al Lui, din slavă în slavă, prin Duhul Domnului.” (2 Corinteni 3:18)

În concluzie, verificarea credinței tale se face prin verificarea rezultatelor ei. Dacă credința ta te schimbă spre o asemănare tot mai mare cu Hristos, ești pe calea cea bună.

Luca Creţan