Peter Costea 🔴 Când vom avea judecători cărora nu le este rușine de valorile creștine?

E anul 1844. Numele judecătorului e Joseph Story, iar funcția lui e de judecător în Tribunalul Suprem al SUA. De atunci au trecut 175 de ani. Într-o decizie judecătoreasca pe care el a dat-o în acel an, afirma că Noul Testament și Biblia sunt cărțile de căpătâi pentru formarea morală și civică a tineretului american. De ce nu avem judecători de talia lui în România și de ne nu i-am avut în ultimii 30 de ani?

Lucrurile acestea mi-au venit în minte acum câteva săptămâni, când am recitit decizia Vidal v. Girard's Executors, emisă în 1844. Și tot atunci mi-a venit în minte și decizia Curții Constituționale a României, dată spre sfârșitul lui septembrie anul trecut, care a validat referendumul pentru căsătorie, dar nu cu vot unanim. Vocea dizidentă a fost a dlui judecător Daniel Morar. El s-a poziționat împotriva noastră și a referendumului, numindu-ne pe noi, cei 3 milioane de cetățeni care am votat pentru revizuirea constituției, „oameni tributari unei viziuni retrograde”, adică niște retrograzi. Fără îndoială, aceste cuvinte sunt o insultă la adresa națiunii și incompatibile cu funcția pe care dl Morar o deține.

Revin însă la cazul Vidal. Suntem la mijlocul veacului XVIII, când Stephen Girard s-a născut în Franța catolică. În anii tinereții a emigrat în Statele Unite, a devenit cetățean american și s-a îmbogățit peste măsură. În anul morții lui, 1831, a lăsat în urma 6.7 milioane de dolari, o sumă uriașă pentru vremea aceea, o sumă care ar putea fi echivalentul a, poate, 6,7 miliarde de dolari azi. A murit după moartea soției și fără copii. Ce sa facă cu banii?

A lăsat banii unei societăți caritabile, cu scopul de a fonda o universitate „pentru băieții orfani de rasă albă" din America, în care sa învețe gratuit. Prin testament a interzis preoților, pastorilor și clerului din orice confesiune să predea religia în universitate. Întrebarea primară pentru Tribunal a fost: pot fi tinerii din universitate educați în moralitate și mai ales în moralitatea creștină chiar dacă Girard a interzis clericilor să o facă? Acestei întrebări, Judecătorul Story i-a dat un răspuns pozitiv: tinerii sunt datori să învețe valorile morale creștine fără, însă, a primi, în conformitate cu testamentul lui Girard, educația morală din partea pastorilor ori a preoților. O pot primi din partea altora.

Și acum punctul principal al deciziei. Judecătorul Story scrie: „where can the purest principles of morality be learned so clearly or so perfectly as from the New Testament? Where are benevolence, the love of truth, sobriety, and industry, so powerfully and irresistibly inculcated as in the sacred volume? Why may not the Bible, and especially the New Testament be read and taught as a divine revelation in the college, its general precepts expounded, its evidences explained, and its glorious principles of morality inculcated?" („De unde pot fi cele mai curate principii ale moralității învățate cu atâta claritate și atât de desăvârșit, dacă nu din Noul Testament?

Unde sunt benevolența, dragostea pentru adevăr, sobrietatea și hărnicia, atât de bine și irezistibil imprimate ca și în acest volum sacru? De ce să nu fie Biblia, și în mod special Noul Testament, citite și predate ca o formă de revelație divină în universitate, iar principiile lor să fie extinse, evidența explicată și principiile lor morale glorioase să fie învățate?”)

Dacă ne întrebăm de ce după aproape 250 de ani SUA încă rămâne în picioare, acest pasaj dă răspuns. Americanii, politicienii, legiuitorii și judecătorii lor au înțeles din timp că fără moralitate, America, statul de drept și democrația republicană americană, nu pot dăinui. Au pus în aplicație acest înțeles al importanței Creștinismului pentru societate și continuă să o facă până astăzi.

Are România de învățat din asta? Fără îndoială. Chiar și judecătorii României. Comentariile anti-creștine ale judecătorului Morar îngrijorează, înjosesc milioanele de creștini români și sunt incompatibile cu statul de drept. Datoria dânsului și a altor judecători care gândesc ca el nu e să ne împartă în clase ori grupe, unii „progresiști”, iar alții „retrograzi”. Obligația lui și a lor este să ne trateze pe toți cu respect și să ne faciliteze exercitarea drepturilor constituționale.

Peter Costea