miercuri, 19 iunie 2019

Peter Costea 🔴 Parteneriate civile în România: prin ușa din dos?


Subiectul acesta a devenit tot mai presant în România după eșecul referendumului din octombrie privind căsătoria și e o consecință directă a lui. Inițiativele legislative ale USR și ALDE pentru instituirea parteneriatelor civile au eșuat în Senat, iar acum se încearcă instituirea lor prin acțiune judecătorească la CEDO.
Subiectul acesta l-am abordat de mai multe ori pe parcursul campaniei mele europarlamentare și am atenționat că mișcare pro-familie din România are nevoie de persoane care să informeze publicul privind pericolele pentru valori, evoluția pericolelor, dar mai ales să fie în poziția în care să prevină subminarea familiei naturale prin instituirea parteneriatelor civile.
Din nefericire, nu avem pe nimeni care să poată face acest lucru din interior. Ar fi fost util să avem o persoană cu experiență în domeniu. Atenționările pe care le-am făcut de-a lungul campaniei, frecvente și clare, au fost ignorate de majoritatea dintre noi. Era și încă e nevoie de expertiză, experiență, de cineva care cunoaște și înțelege evoluția jurisprudenței CEDO privind valorile. Am încercat să explic aceste subtilități prin materialele postate pe siteul meu de campanie.
Am sugerat măsuri concrete în 2009, când se discuta revizuirea Constituției României pentru a preveni impunerea silită a unor decizii CEDO asupra României, cum ar fi parteneriatele civile ori căsătoriile homosexuale. Din nefericire, pledoariile noastre au fost făcute din afară, nu din interior.
Ce vom face acum? E îndoielnic că partidele politice ale României vor face ceva preventiv. Dacă CEDO vor impune parteneriatele civile României, partidele politice ne vor spune „nu avem de ales. Europa ne forțează să le legiferăm”. Așa se vor scuza că nu au făcut nimic. Vă amintiți, probabil, de sloganul europarlamentar al unui partid politic care ne promitea o Românie fără nicio diferență în raport cu lumea occidentală. Am atenționat la timp privind această lipsă de discernământ și care ar putea fi consecințele ei.
Există șanse ca CEDO să accepte cazul împotriva României? Ori să ne impună parteneriate civile? Răspunsul la ambele întrebări e că o astfel de posibilitate există. CEDO deja a impus parteneriatele civile Greciei și Italiei. CEDO e cunoscută pentru agresivitatea cu care trece peste suveranitatea țărilor care fac parte din Consiliul Europei. Deci e posibil ca acest precedent să fie aplicat și în cazul împotriva României. Adaug, însă, că situațiile legislative din Grecia și Italia au fost diferite când CEDO le-a impus legiferarea parteneriatelor civile, decât cele care există în România la ora actuală.
Ce intenționez să fac? Nu intenționez să rămân nepăsător și vă rog pe toți să nu rămâneți nepăsători. Parteneriatele civile nu își au niciun rost, nu au nicio utilitate socială, sunt fără sens. Au fost instituite prima dată în istoria lumii în Danemarca, în 1989, iar de atunci familia și căsătoria ca instituții sociale și naturale au cunoscut un declin fără precedent. Au fost desemnate ca instituții paralele căsătoriei și familiei naturale.
Ele sunt, de fapt, o formă de concubinaj recunoscută prin lege și echivalate cu familia și căsătoria naturală. Dacă ele vor fi legiferate în România, efectul va fi la fel și în România, ca și în Occident. Tinerii vor opta tot mai puțin pentru căsătoria naturală și tot mai mult pentru concubinaj. Are societatea ceva de câștigat din asta? Absolut nimic! Dar de pierdut? Evident că da.

Parteneriatele civile nu au absolut nimic de a face cu discriminarea ori egalitatea. Ele sunt o moda trecătoare, un capriciu fără sens, o frivolitate a secularismului care nu merită să fie luată în serios, darămite să fie legiferată.

Peter Costea

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.