Mulți din cei care se nasc în
biserică ajung să se revolte împotriva bisericii și pleacă fără să mai vrea să
se întoarcă vreodată. Ciudat. Parcă firesc ar fi să fie invers. Dacă au gustat
din frumustețea și dulceața părtășiei și dacă au experimentat puterea
Cuvântului, de ce să plece?
Diavolul încearcă cu orice
chip să nască în generațiile născute în biserică revoltă față de biserică, iar
modul de acțiune este parșiv, legalist și discriminatoriu. Pentru cei dinăuntru
tehnicile sunt particularizate. Lor le va sublinia mereu și mereu fățărnicia și
păcatele predicatorilor și a creștinilor maturi, le va aminti cu încăpățânare
că au fost tratați discriminatoriu la grupele de copii, va semăna în ei
neîncredere în gesturile sincere a celui care vrea să-i ajute atunci când se
împart cadourile de Crăciun și le va șopti că totul se face pe bani. Va ispiti
un frate să-i mustre că au venit în blugi la biserică sau că au părul prea
ondulat, va folosi un dirijor de fanfară ca să se simtă netalentați și un
pastor ca să-i dea afară pentru că vorbesc in timpul predicii. Diavolul îi lasă
fără modele, fără eroi spirituali și fără înimi întregi. Strânge meticulos
toate gunoaiele și bârfele pe care părinții le-au servit după biserică și le
inghesuie într-o inimă de copil; și apoi ne mirăm că izvorul acela care trebuia
să tâșnească în viața veșnică, nu mai curge.
Si dacă totuși tinerii rămân
și nu se revoltă, diavolul rupe bisericile.
Știti de ce Diavolul rupe
bisericile? Atunci când se rupe o biserică, atunci Diavolul rupe suflete,
atunci fură celui născut în biserică credința, atunci îl face să urască ce a
iubit, atunci îl întoarce impotriva a tot ceea ce a știut și practicat, atunci
îi confirmă toate bănuielile și atunci rupe digul revoltei. In acel moment
biserica nu mai este justificabilă pentru el. Nu-i mai întelege rostul și nu
mai are nevoie de ea, în acel moment își aduce aminte de îndemnul lui Isus la
dragoste și nu pricepe din ce Biblie au citit cei care i-au predicat. Atunci,
el este sustras printr-o revoltă personală din contextul unde predicarea
Evangheliei ar fi putut să nască acea credință mântuitoare în inima lui. Din
acel moment este mai greu să-l aduci pe el în biserică decât pe ateul care
niciodată nu a pășit în ea.
Să veghem unii asupra altora
și cine stă în picioare să ia seama să nu cadă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.