Alianța Familiilor din România 🔴 Ateismul în America: aversiune ori ascensiune?

Americanii nu au fost niciodata comfortabili cu ateismul. Nici cind au sosit pe tarmurile Atlanticului ori cind au asezat Jamestown in 1607, nici cind si-au fondat Republica la sfirsitul Secolului XVIII, nici azi. Primele declaratii scrise de piligrimi au fost, de fapt, invocari speciale adresate lui Dumnezeu si legaminte cu Divinitatea ca noile tinuturi in care au ajuns vor deveni Noul Ierusalim, o societate civila si politica fondata pe Sfintele Scripturi si virtutea si valorile crestine. In marea lor majoritate americanii si-au pastrat atasamentul si credinta in Divinitate de atunci pina azi, in acelasi timp mentinind si o aversiune fata de ateism si atei. Aversiunea lor fata de ateism a ramas atit de acerba incit, coform sondajelor de opinie, daca ar trebui sa aleaga intre un ateu ori un homosexual ca Presedinte al Americii, americanii l-ar alege pe cel din urma. Asta nu inseamna insa ca ateismul nu e in ascensiune in America ori ca mass media de stinga nu il propulseaza cu agresivitate. La fel si in institutiile de educatie publice unde majoritatea profesorilor universitari se considera atei.

 

Date statistice

 

De ce am ales subiectul acesta pentru azi? Pentru ca e important si pentru ca trebuie sa ne dea de gindit si noua romanilor ce fel de societate ne dorim pentru viitorul copiilor nostri: unul fondat pe valori biblice ori unul fondat pe secularism. In Europa Occidentala ateismul e la moda. Conform unor sondaje de opinie mondiale, Norvegia e majoritat atee, procentul ateilor fiind mai mare decit al crestinilor. Conform unui sondaj din 2016, 39% dintre norvegieni se declara atei si doar 37% crestini.

 

Sondajele de opinie, insa, reflecta date statistice divergente facind practic imposibil cunoasterea numarului exact de atei in fiecare tara a lumii. Conform ultimului index global al ateismului procentul americanilor care se declara atei a crescut de la 1% la 5% in doar zece (10) ani. China are procentul cel mai ridicat de atei cu 47% din populatie, urmata de Japonia (31%), Cehia (30%) si Franta (29%). In contrast, cele mai religioase tari din lume sunt Gana, Nigeria si Kenia (in Africa), Brazilia si Peru in America Latina, si Macedonia, Romania si Armenia in Europa. Iar procentul ateilor e aproximativ identic in Polonia, Moldova, Arabia Saudita si Statele Unite. Lucrul curious despre China, insa, este ca un raport din 2017 pune procentul ateilor din China la 67% din populatia Chinei nu 47%. Tarile cu cei mai putini atei sunt India (2%) si Tailanda (1%).

 

Confuzia privind numarul ateilor e demonstrata si de faptul ca de la sondaj la sondaj numarul difera semnificativ. De exemplu, in Egipt doar 866 persoane s-au identificat ca fiind atei in 2017, 34 in Libia, 70 in Sudan, 32 in Yemen, 56 in Siria, 242 in Irak, 178 in Arabia Saudita, 170 in Iordania, si 325 in Maroc. In unle din aceste tari femeile au soliciat divort din partea autoritatilor pe motivul ca sotii lor erau atei.

 

Doua Europe si doua perspective

 

E deasemenea clar ca intre Europa de Est si Europa de Vest exista un decalaj mare privind ateismul si numarul persoanelor care se declara atei. Berlin e numit "capitala ateismului din Europa", iar Norwich, in Marea Britanie, are reputatia orasului cu procentul cel mai ridicat de atei din lume. Conform recensamintului populatiei din 2011 din Marea Britanie, 42,5% din populatia orasului Norwich era formata din atei, in comparatie cu 25% din populatia Angliei si a Tarii Galilor. Cit despre Berlin, 60% din populatia lui se declara "fara religie" in 2009, chiar daca nu atei. Iar in Suedia, tara in care 18% dintre cetateni se declara atei, in 2016 a fost deschis primul cimitir ateu in care pot fi inmormintati numai ateii.

 

Aversiunea americanilor fata de ateism isi are originea in perioada coloniala. In eseul lui "A Letter Concerning  Toleration" ("O Nota privind toleranta") (1689), John Locke cerea intoleranta fata de atei. In faimoasele lui cuvinte, "those are not at all to be tolerated who deny the being of a God" ("Cei care neaga existenta lui Dumnezeu nu trebuie tolerati"). Coloniile  britanice din America de Nord, insa, i-au tolerat pe atei, dar pina la un punct. Le-a permis sa-si practice profesiile fara discriminare, dar le-au interzis, in Rhode Island si alte colonii, de exemplu, sa fie alesi ori sa detina functii publice. Cam asa cum se urmareste in Romania in zilele noastre privind "penalii". In 1787 Constitutia Republicii Americane a abolit "testul religios" pentru detinerea functiilor publice, o practica importata in coloniile americane din Marea Britanie si anumite tari europene unde, pentru a detine functii publice, guvernantii trebuiau sa-si manifeste aderenta la catolicism ori protestantism.

 

Aversiunea fata de ateism

 

Abolirea "testului religios" prin Constitutie, insa, nu a anulat practica americanilor de a nu permite ateilor sa detina functii publice. In plus, americanii au adoptat legi anti-blasfemie ("blasphemy laws") care penalizau cu inchisoarea persoanele care insultau crestinismul, religia, ori divinitatea. Motivul, explicat intr-o faimoasa decizie emisa de Tribunalul Suprem din Pennsylvania cu veacuri in urma, a fost ca "whatever strikes at the root of Christianity tends manifestly to the dissolution of civil government" ("tot ceea ce ataca radacinile crestinismului tinde in mod direct sa distruga guvernarea civila"). Prin aceste legi anti-blasfemie de-a lungul veacurilor in America au fost condamnate la inchisoare persoane care puneau la indoiala, in mod deschis si ireverent, autenticitatea Scripturii, ori injurau divinitatea. Notam un precedent extrem, care parvine din Marea Britanie a Secolului XVII unde un tipograf a fost executat pentru ca a tiparit Biblia cu greseli de tipar, cea ma grava fiind porunca din Exod 20 "sa nu preacurvesti" pe care el, din gresala, a scris-o "sa preacurvesti" ("thy shall commit adultery").

 

In Secolul XX americanii au devenit si mai inversunati fata de ateism pentru ca il vedeau sinonim cu comunismul. Ca reactie la ateismul comunist, in anii 50 americanii au lansat micul dejun cu rugaciune, un eveniment anual care se tine in februarie la Washington DC la care participa mii de invitati, atit din Statele Unite cit si din alte tari. Evenimentul acesta a devenit un eveniment anual si in Romania unde e celebrat, timp de citeva zile, in noiembrie, si unde participa sute de invitati din Romania si din strainatate. Si tot in anii 50 si din acelasi motiv, americanii au inceput sa tipareasca pe bancnota dolarului cuvintele "in God we trust" ("ne incredem in Dumnezeu"). Motivele pentru care la americani s-a impamintenit aversiunea fata de ateism esta notiunea ca fara religie si credinta in divinitate oamenii nu pot fi morali ori declara adevarul. Pentru acest motiv vreme de multi ani ateilor nu li s-a permis sa depuna juramint ori marturie in tribunale.

 

Aparitie editoriala recenta

 

Lucrurile insa nu sunt chiar atit de simple. Filosoful englez John Gray a publicat recent o carte Seven Types of Ateism ("Sapte tipuri de ateism") in care cauta sa stabileasca o definitie clara a ateismului si sa includa in ea persoanele care, in opinia lui, ar intra in aceasta definitie. [Recenzie: Seven Types of Atheism by John Gray review – is every atheist an inverted believer?] Conform definitiei lui, budistii si aderentii religiei taoiste, sunt "atei" pentru ca dumnezeul acestor religii nu e vazut ca si "creator" al universului. Gray cauta sa fie onest din punct de vedere intelectual, in masura in care poate. Ii denunta pe "noii atei" (Dawkins, Harris, Hitchens si Dennett) pentru ca, in opinia lui, au transformat ateismul intr-o cruciada impotriva crestinismului fara sa incerce sa-l inteleaga. In cuvintele lui, "the new atheists have directed their campaign against a narrow segment of religion while failing to understand even that small part" ("noii atei si-au directionat campania impotriva unui segment ingust al religiei fara sa o inteleaga nici macar intr-o mica masura").  

 

Gray, de fapt, merge chiar mai departe si denunta "umanismul secular" pe care il vede ca "un monoteism deghizat, unde omenirea e Dumnezeu si mintuirea e dobindita prin eforturile noastre si cu ajutorul stiintei fara interventie divina" ("secular humanism is really monotheism in disguise, where humankind is God and salvation can be achieved through our own efforts rather than through divine intervention"). Ba mai mult, Gray demonstreaza ca religiile lumii continua sa fie in ascensiune si ca regimurile seculare au cauzat mai multa distrugere decit razboaiele si neintelegerile intre religii, incepind cu iacobinismul Revolutiei franceze si comunismul asiatic de tip maoist si khmer rouge.

 

Ascensiunea vrajitoriei si divinatiei in America

 

In incheiere, oferim un articol recent privind aparenta ascensiune a vrajitoriei in America la populatia de culoare. Subiectul e discutat in materialul alaturat, inclusiv recenta conventie a vrajtoarelor de culoare din America care a avut loc in Baltimore, Maryland. [Articol: The Witches of Baltimore]

Material furnizat de catre Alianța Familiilor din România