Împăratul Valens,
numit și ultimul împărat roman adevărat al Imperiului Roman (328-378 AD), a
trimis un puternic slujbaș al său la episcopul creștin al orașului Cesarea,
Sfântul Vasile cel Mare. Polițistul imperial l-a amenințat pe bătrânul episcop
creștin cu deportarea dacă Vasile nu renunța la credința lui creștină. Vasile a
răspuns, "unde poți tu să mă exilezi, când întregul pământ aparține
Tatălui meu ceresc?" "Atunci îți vom confisca averea", a fost
următoarea amenințare. "Mi-am adunat bogătiile în cer," a replicat
Vasile. "Dacă ai o scară îndeajuns de înaltă, du-te și ia-le cu orice
preț." Solul l-a amenințat în continuare, “vei fi ucis!' Vasile a explicat
că această viață este foarte trecătoare și când cineva moare, o viață după
moarte începe. "Știu că vouă creștinilor vă place să deveniți martiri,
pentru a ajunge în cer. Mai degrabă te voi ține întemnițat în spatele ușilor
ferecate și al zăbrelelor, cu mâinile și picioarele în lanțuri." A spus
polițistul. Vasile a replicat, "prietenul meu Iisus, Fiul lui Dumnezeu,
trece cu ușurință prin ușile bine zăvorâte ale închisorilor." Uimit, solul
imperial exclamă, "nimeni nu a mai îndrăznit să-mi răspundă în felul
acesta!" “Din păcate nu ai mai întâlnit înainte un episcop creștin" a
fost răspunsul final al Sfântului Vasile.
Chiar înainte de a fi
impus comunismul în țara mea natală, am fost pastor al uneia dintre cele mai
mari biserici din București. Personalități importante, politicieni, scriitori,
ambasadori, au vizitat biserica noastră. La acea vreme, mă aflam sub protecția
guvernului Suediei. Două luni după ce regele Mihai a abdicat la sfârșitul lui
decembrie 1947, poliția secretă comunistă m-a răpit de pe stradă, patru
indivizi m-au îmbrâncit într-o mașină, apoi m-au aruncat într-o celulă solitară
subterană unde am fost ținut timp de doi ani sub un nume fals. Aceasta s-a
făcut astfel încât comuniștii să poată nega că am fost întemnițat.
Ambasadorul suedez a
sfârșit prin a fi declarat persona non grata și expulzat din postul său din
România, pentru că a insistat să fiu eliberat. Ministrul comunist de externe de
la acea vreme, Ana Pauker, a pretins că am fugit cu fondurile misiunii creștine
și ca rătăceam pe străzile din Copenhaga, Danemarca, cu buzunarele pline de
banii furați. În acest timp eu eram supus torturilor și înfometării într-o
celulă subterană, la 30 de metri sub cea mai turistică piață din București.
Nici unul dintre ocazionalii turiști străini nu avea nici cea mai mică bănuială
despre suferință intensă care exista sub picioarele lor. Comuniștii doreau să
facă un mare proces-spectacol cu mine în rol de martor “vedetă” împotriva
tuturor bisericilor creștine din țara noastră. Polițistul comunist care mă
interoga, colonelul Dulgheru conducea reprizele de bătăi, torturi și
interogatorii de-a lungul multor nopți. Călătorisem anterior în Marea Britanie
și pomenisem despre faptul că vizitasem catedrala Westminster Abbey. Într-o
noapte, ca un șarpe veninos pe punctual de a mușca, dintr-odată mi-a spus,
“Îndrăznește doar să nu semnezi aceste mărturisiri (false), și precum bine
știi, pot pune să fii împușcat ca și contrarevoluționar, chiar în această
noapte!” Am răspuns, “Domnule colonel, s-ar putea să aveți o experiență unică.
Da, puteți să mă împușcați. Puneți-vă mâna pe inima mea. Dacă ea palpită rapid
arătând că sunt speriat, puteți fi încredințat că nu există Dumnezeu și nici
viață veșnică. Dacă ea bate liniștită, ca și cum aș fi convins că mă voi
întâlni cu Mântuitorul meu, atunci trebuie să luați în considerare că există
Dumezeu și că există o viață veșnică.” “Ești nebun Wurmbrand sau Georgescu
(numele fals sub care eram ținut) oricare ți-ar fi numele. Încă nu ai înțeles,
ești în totalitate la mila mea și Mântuitorul tău, oricum l-ai numi, nu va
putea niciodată să deschidă porțile închisorii? Ia-ți gândul că vei mai putea
vreodată să vezi catedrala Westminster Abbey.” I-am răspuns cu calm: ”Iisus
este numele Lui și este în puterea Lui să văd din nou Westminster Abbey.”
Trântind ușa în timp ce ieșea, a ordonat să fiu supus la o nouă repriză de
bătăi. Același impozant colonel comunist, intrând în conflict cu proprii
tovarăși comuniști, a fost aruncat el însuși chiar in timp ce era imbrăcat ca
ofițer al securitații, într-o celulă de închisoare. Dumnezeu mi-a îngăduit să
ies din închisorile comuniste după ce am suferit în ele 14 ani. Eu și familia
mea am fost răscumpărați în lumea liberă pentru 10000 de dolari și am ajuns să
fiu invitat să predic în catedrala Westminster Abbey, la Londra.
Fiul Domnului ne este
prezentat în cel mai miraculos mod în capitolul 3 din Cartea lui Daniel din
Biblie. Trei bărbați credincioși au fost obligați să se închine în fața statuii
unui zeu străin. Dacă refuzau îi aștepta o moarte sigură. Urma să fie aruncați
într-un cuptor. În plus, cuptorul urma să fie incins de șapte ori mai tare ca
de obicei. Cei trei evrei plini de credință au răspuns: " Iată, Dumnezeul
nostru căruia Îi slujim poate să ne scoată din cuptorul aprins, și ne va scoate
din mâna ta, împarate. Și chiar de nu ne va scoate, să știi, împarate, că nu
vom sluji dumnezeilor tăi si nici nu ne vom închina chipului de aur pe care
l-ai înălțat!." (Daniel 3:17-18) După ce au fost aruncați în cuptor
"împăratul s-a înspăimântat.... El a luat iarăși cuvântul și a zis:
"Ei bine, eu văd patru oameni umblând slobozi în mijlocul focului si
nevătămați; și chipul celui de al patrulea seamană cu al unui fiu de dumnezei!.
(Daniel 3:24-25) Dați lumii de știre că Domnul nostru Iisus este Dumnezeul care
aduce mântuire și eliberare!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.