Protestatarii au aruncat o frânghie în jurul statuii de bronz şi au tras-o de pe soclul de piatră, spunând că îl consideră pe Columb un simbol al genocidului împotriva nativilor americani. Odată răsturnată, protestatarii au cântat şi au dansat în jurul ei într-un spectacol dramatic de sfidare faţă de o figură semnificativă din istoria recentă a Americii a cărei reputaţie este acum asociată cu asasinarea şi înrobirea popoarelor indigene. Gestul lor transmit în mod direct un mesaj: "La revedere, America albilor!".
Nimic nu e făcut să ţină o veşnicie. Nici măcar marile imperii. Istoria are felul ei specific de a se scrie, bazat pe evenimente cauzale, dar şi aleatorii, astfel că viitorul nu se poate prezice doar pe baza evoluţiei trecute.
Prezentul imperiu american este în acest moment un punct de inflexiune, un moment de trecere de la lumea veche, la lumea nouă, nu numai la lumea post-Covid-19, dar şi la lumea post-democratică care se conturează sub administraţia Biden-Harris.
Pe fondul morţii lui George Floyd, minorităţile devin din ce în ce mai agresive, cu demonstraţii în marile oraşe, cu jaful din magazine, cu lozinci de tipul "black lives matter", de parcă viaţa poate să fie albă sau neagră, galbenă sau roşie. Într-o vină colectivă, albii de-acum, care nu au posedat niciodată sclavi, au fost puşi să îngenuncheze în faţa negrilor de acum, care nu au fost sclavi niciodată. Cursuri de re-educare sunt organizate pentru albi, sub numele de "diversity training", în care albilor de acum li se explică de ce trebuie să se simtă vinovaţi pentru că a existat sclavie în America acum 160 de ani.
