În primul rând, trebuie să știi că primele cuvinte rostite de acest om înaintea poporului său au fost: “Pocăiți-vă, căci Împărăția Cerurilor este aproape (Matei 3:2)!” Nu era deloc un predicator comod, care să gâdile urechile, era un predicator care-ți spunea în față păcatul și nevoia ta de a fi curățit de el. Au venit niște oameni care voiau să fie doar niște “creștini” cu numele, așa cum sunt mare pare dintre români, și i-a făcut “pui de năpârci”, care fug de mânia viitoare. Ioan era genul care nu-ți predica la înmormântare că te-ai dus la locul cu verdeață dacă nu ai trăit o viața sfântă. Ioan ar fi fost scos cu forța din multe Biserici, de cei ce vor o pocăința ieftină.
În al doilea rând, Ioan nu avea gânduri de înălțare, nu voia să fie aprobat de mulțimi, nu dorea aplauze și nici onoruri, pentru el nu dorea nimic, ci dorea doar ca Hristos să fie înălțat. Când L-a văzut pe Mesia a spus: “El trebuie să crească, iar eu să mă micșorez (Ioan 3:30)”. Mulți vor ca Hristos să fie mic în ei, iar mândria, invidia, răutatea, ura, neiertarea, curvia, preacurvia, vorbele porcoase să fie mari. Nu poți să-l împarți pe Hristos cu nimeni, nu poți fi azi bătăuș și mâine creștin, nu poți fi azi “sfânt”, iar mâine să intri în Biserică și să fii naș la vreun botez, nu poți să ai amantă și să cununi alte familii. Ori Hristos, ori păcatul, Ioan te pune să alegi cum și el a ales. Când zici “La mulți ani!” de Sfântul Ioan, trebuie să știi că omul acesta te obligă la o viața de neprihănire, pentru că el a strigat: “Faceți dar roade vrednice de pocăința voastră (Matei 3:8)!”
Iar în ultimul rând, trebuie să știi că absolut toți cei care veneau la Ioan Botezătorul să fie botezați erau adulți, iar acești adulți trebuiau să-și mărturisească păcatul (Matei 3:5-6). Un Bebeluș nu poate face acest lucru. Botezul instituit de Ioan nu era fanfaroneala de azi. Nu era nevoie de niciun naș, de niciun credit la bancă ca să arvunești lăutari ca să-ți cânte cât timp tu te îmbeți că a fost “încreștinat” copilul tău. Nu curgeau râuri de alcool după botezul vreunuia, ci toți cei care veneau să fie botezați știau că trebuie să moară față de păcat, la noi “creștinii” de azi e invers. După botez urmează dezmăț, de aceea nu mai sunt creștinii ce ar trebui să fie, că au înțeles greșit lucrurile. Ori suntem creștini, ori nu suntem. Alege!
Fiți binecuvântați toți Ionuții, Ionii, Ioanii și Ioanele!
Cu prețuire,
Toni Berbece
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.