Locuiam pe Rue de Paquis, aproape de Institut, iar Geneva parcă era în stare de asediu, forțele militare elvețiene fiind prezente în tot oraşul pentru a-i proteja pe cei doi mari demnitari.
Schmemann era Director al Biroului New York Times din Moscova la vremea aceea. NYT căuta asistenți pentru legiunea de jurnalişti şi comentatori ai NYT care erau prezenți în Geneva cu prilejul summit-ului. Pentru o săptămână am lucrat şi eu pentru NYT. Prilej cu care l-am cunoscut şi pe Leslie Gelb, un alt veteran de la NYT, pe Flora Lewis, Director al Biroului NYT la Paris, pe Steven Netter, şi pe alții.
Au fost zile interesante, petrecute într-un context istoric deosebit, o oportunitate pe care şi-ar fi dorit-o orice tânăr in vremea tinereții.
Schmemann făcea parte din gruplul jurnaliştilor de elită de la NYT care scriau nonstop despre summit. A fost o oportunitate unică pentru mine să-i văd în acțiune pe jurlaniştii de elită ai celei mai influente publicații din istoria omenirii.
Nu mică mi-a fost uimirea să dau peste un articol tocmai scris de Schmemann. Mă aşteptam ca până acum el să fi trecut la cele veşnice, dar Schmemann încă scrie, mai rar, dar scrie, tot pentru NYT. Uimirea mi-a fost şi mai mare văzând titlul articolului lui, A Farewell to Norms / La revedere norme! în care deplânge abolirea, din mințile noastre şi a comportamentului nostru, a normelor care dau democrației viață şi stabilitate.
Am corelat rapid ideea lui cu ceea ce comentam şi eu cu săptămâni ın urmă: dispariția "rânduielilor", a fundamentelor profund stabile care țin societatea ınchegată, într-o stare civilizată.
Schmemann privea problema dintr-o perspectivă seculară, dar eu o vedeam, şi încă o văd, dintr-o perspectiva spirituală, morală, valorică.
The pink state ne-a amăgit şi ne vrăjeşte. Ne îngăduie să înghițim doze tot mai mari de hedonism în schimbul abandonării normelor şi moravurilor sănătoase, tradiționale, conservatoare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.