Ironia arderii Bibliilor în numele Black Lives Matter

 

Arderea Bibliilor pe străzile din Portland ar putea fi o știre veche acum, dar totuşi descoperim o ironie exact în acet gest de ardere a Scripturilor.

Toate aceste proteste probabil că fac parte din mișcarea Black Lives Matter (BLM). Dar dacă cineva crede cu adevărat că viețile negrilor contează (și chiar toate viețile), atunci ultima carte pe care ai vrea să o arzi este Biblia.

Sclavia a existat încă de la începuturile timpurilor. Cu toate acestea, după cum a spus într-un interviu savantul afro-american, dr. Walter Williams, profesor de economie la George Mason University: aspectul cel mai important despre lumea occidentală este faptul că am consumat atâtea resurse pentru a dezrădăcina și desființa sclavia, iar Biblia a jucat un rol important în această abolire.

Un singur om, în special, convertit de Biblie, a jucat un rol vital în abolirea sclaviei. William Wilberforce (1759-1833) a fost deputat mult timp, petrecându-și ultimii 50 de ani din viață luptând împotriva sclaviei în Imperiul Britanic.

Wilberforce a crescut înconjurat de lux și bogăție. A devenit membru al House of Commons la vârsta de 21 de ani, funcție pe care a deținut-o timp de 45 de ani. La început, viața sa politică a fost doar o meserie plină de avantaje.

Însă, după aproximativ cinci ani, în slujba sa din Parlament, Wilberforce a devenit un creștin devotat și a devenit mult mai serios în încercarea de a avea un impact pozitiv asupra lumii.

Curând după convertirea sa din anul 1787, acest tânăr membru al Parlamentului a scris în jurnalul său: „Atotputernicul Dumnezeu mi-a stabilit două mari obiective, desființarea comerțului cu sclavi și reformarea moravurilor.” Și astfel a format două societăți: Comitetul pentru Abolirea Comerțului de Sclavi și Societatea pentru reforma manierelor (ceea ce astăzi am numi moravuri).

Wilberforce a adunat bărbați cu convingeri similare și chiar și o femeie (inclusiv scriitoarea creștină de imnuri religioase Hannah More), cu scopul de realiza cercetări și de a informa societatea despre relele provocate de sclavie. O mare parte din acestea este surprinsă în filmul Amazing Grace.

Campania sa anti-sclavie a avut două obiective. În primul rând, desființarea comerțului cu sclavi. În al doilea rând, eliberarea tuturor sclavilor. Împreună, aceste eforturi au durat multe decenii (aproximativ douăzeci și cinci de ani fiecare). Într-un final, a primit vestea pe patul de moarte că sclavii din Marea Britanie erau liberi.

În anul 1791, după ce a început campania lui Wilberforce de oprire a sclaviei, John Wesley, marele predicator și fondatorul Bisericii Metodiste, i-a scris lui Wilberforce pentru a-l încuraja. Scrisoarea sa este o clasică:

„Domnul meu drag, cu excepția cazului în care Puterea Divină te-a ridicat să fii asemenea lui Athanasius contra mundum (Athanasius împotriva lumii), nu văd cum nu ai putea trece prin planul tău măreț împotriva ticăloșiei execrabile care este rușinea religiei, a Angliei, și a naturii umane. Dacă nu te-a ridicat Dumnezeu pentru exact acest lucru vei fi epuizat de împotrivirea oamenilor și a diavolilor; dar dacă Dumnezeu este cu tine, cine poate fi împotriva ta? Sunt ei mai puternici decât Dumnezeu? Nu obosi în facerea binelui. Continuă în numele Domnului și în puterea Lui, până când chiar și sclavia americană, cea mai rea de sub soare, va dispărea. Fie ca El, care te-a condus din tinerețea ta, să continue să te întărească în toate acestea și în toate aspectele. Aceasta este rugăciunea slujitorului Tău, domnule drag, JOHN WESLEY.”

Wilberforce a continuat în lucrarea sa de jumătate de secol, datorită Bibliei. La un mic dejun cu rugăciune din anul 2015, președintele Obama a spus: amintiți-vă de William Wilberforce, a cărui credință creștină l-a determinat să caute abolirea sclaviei în Marea Britenie; a fost criticat, ironizat, atacat; dar a cerut „diminuarea prejudecăților, astfel făcând loc progresului spre adevăr.”

Deși unii oameni au folosit Biblia pentru a justifica sclavia, aspectul important este faptul că Biblia a fost inima eliminării sclaviei. De exemplu, calea ferată subterană, care asigura o linie de salvare pentru sclavii fugari era condusă de oameni care credeau și învățau Biblia.

Într-un interviu pentru o televiziunea creștină dr. Paul L. Maier, profesor emerit de istorie la Western Michigan University, a relatat: „și atunci, și în țara noastră, pe baza principiilor creștine, Abraham Lincoln și alții, au putut să facă același lucru.” Lincoln credea că, fără Biblie nu am deosebi răul și binele.

Cei care ard Biblia probabil din cauza mișcării Black Lives Matter, sunt la fel de ignoranți precum acei „războinici ai justiției sociale” care au dărâmat statuia altui creștin cunoscut, aboliționistul Frederick Douglass. Ajunge cu această cultură de anulare, ardere a Bibliei și răsturnare de statui.

Ar trebui să învățăm din istorie, nu să o rescriem sau să o anulăm. Poetul britanic Steve Turner a spus odată „Istoria se repetă. Așa trebuie. Nimeni nu este atent.”