Florin Ianovici 🔴 Din El, prin El și pentru El sunt toate lucrurile

Negreșit, toate evenimentele din jur au adus frică, îngrijorare și au ridicat multe semne de întrebare: ce fac dacă mă îmbolnăvesc, ce fac dacă mor? Cred că Duhul Sfânt poate folosi anumite evenimente ca să trezească conștiințe care au adormit.

Ascult prorocii care sunt post-eveniment și în toate ni se spune că suntem păcătoși, că trebuie să ne curățim și că urgii mai mari vor veni. Am deplina încredințare că marile înfrângeri ale noastre sunt în lupta cu păcatul. Porunca lui Dumnezeu de a ne abate de la căile noastre rele este de mare actualitate și imperios necesară.

Trebuie să recunosc însă, că ceva din sufletul meu manifestă o tristețe și o apăsare atunci când ascult aceste mesaje profetice, pe alocuri apocaliptice.

M-am cercetat și m-am rugat în această dimineață ca să înțeleg de ce sufletul meu nu rezonează pe de-a întregul la aceste mesaje. După o adâncire în rugăciune am ajuns la o înțelegere pe care cu evlavie și temere de Dumnezeu vreau să o împărtășesc, doar ca o reflecție personală, fără să am pretenția că și alții trebuie să fie de acord cu ceea ce eu cred.

Neprihănirea nu e o monedă de schimb cu care să obții protecția sau izbăvirea de la Dumnezeu, ci este expresia iubirii pe care o ai față de El, iar din iubire le ai pe toate.

Dacă în aceste zile căutăm neprihănirea datorită fricii de coronavirus, nu am înțeles nimic din miracolul Golgotei.

Sfintele Scripturi spun că dragostea este turnată în inimile noastre prin Duhul Sfânt. Aceasta este lucrarea de mare preț pe care Dumnezeu o face în noi. Numai iubind poți lepăda obiceiuri rele, numai iubind poți asculta de poruncile lui Dumnezeu, numai iubind poți jertfi pentru Dumnezeu.

De aceea spune Dumnezeu că în dragostea desăvârșită nu mai există frică. Mulți datorită fricii, ,,se pocăiesc’’ la foc automat. Nu este însă pocăința care va ține, pentru că ea nu s-a născut din luminarea dată de Duhul Sfânt, ci din emoțiile firești, umane, de frică, îngrijorare, neliniște.

Scenariile apocaliptice, descrierea marilor urgii ce vor veni peste cei ce nu se pocăiesc reprezintă un adevăr biblic. Prorociile reiau și declară acest adevăr biblic. Și atunci de ce aduc apăsare?

Pentru că suntem noi, nepocăiți? Negreșit, avem multe de îndreptat.

Pentru că am fost învățați cu dulciuri și legănați în învățături care gâdilă firea omenească? Negreșit, avem multe de corectat și de schimbat în mesajele de învățătură.

Dar, deși toate acestea pot fi adevărate, altceva aduce apăsare când ascult aceste mesaje și anume, faptul că din ele lipsește – de cele mai multe ori – miezul, nucleul, sâmburele care face rodul să crească sănătos, adică harul lui Dumnezeu, speranța luminoasă a răscumpărării, centralitatea pe jertfa Domnului Isus care ne-a readus în legătură cu Tatăl ceresc. Iată ce spune Biblia: "Şi voi n-aţi primit un duh de robie, ca să mai aveţi frică, ci aţi primit un duh de înfiere, care ne face să strigăm: „Ava!”, adică „Tată!”" Romani 8:15

Toate prorociile venite prin Duhul Sfânt sunt centrate pe persoana Domnului Isus. Să anunți păcatele, urgiile, să chemi la pocăință fără să vorbești despre jertfa răscumpărătoare a Domnului Isus, fără să vorbești despre puterea dragostei lui Hristos care de bună voie a venit ca Miel a lui Dumnezeu, înseamnă să aduci un duh de frică și nu unul de înfiere.

Orice prorocie inspirată de Dumnezeu are ca miez, ca sâmbure, pe Domnul Isus Hristos. Nu declararea ca ștampilă a autenticității divine: ,,Isus Hristos este Domnul’’ este dovada că prorocul vorbește de la Duhul Sfânt, ci faptul că luminează inima și mintea celui ce ascultă să înțeleagă dragostea lui Dumnezeu dovedită prin moartea ispășitoare a Domnului Isus Hristos care este dătătoare de speranță, care aduce putere și ne face să pășim cu încredere spre Dumnezeu.

Să vestești suferințele, necazurile, urgiile, să vestești lipsa de pocăință a oamenilor, stricăciunea lor, fără să mărturisești pe Hristos, aduce apăsare și nu dorința aprinsă, râvna pentru îndreptare. Iată ce spune Biblia: "Când va veni Mângâietorul, pe care-L voi trimite de la Tatăl, adică Duhul adevărului, care purcede de la Tatăl, El va mărturisi despre Mine." Ioan 15:26 Prorociile mereu vor mărturisi despre El, Isus Hristos, despre puterea jertfei din dealul Golgotei. Duhul Sfânt nu ne îndreaptă privirea asupra lumii, ci asupra lui Isus Hristos.

Există entuziasm pentru rugăciunile fierbinți care se înalță în aceste zile. Îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru ele. Am însă, ca un om care am văzut multe, sentimentul că ele se înalță ca o expresie a temerilor legate de pandemie și nu ca o expresie a recunoștinței, a legăturii noastre cu Dumnezeu.

Ce trebuie căutat în aceste zile este întărirea sau refacerea relației cu Dumnezeu. Nu vă așteptați la minuni peste noapte. O relație se zidește în timp, prin preocupare constantă, disciplină și dedicare.

Tu trebuie să înveți să fii un fiu, o fiică de Dumnezeu. Tu trebuie să te întărești în legătura ta cu Tată tău ceresc și să începi să pășești zi de zi în ascultarea de Dumnezeu. Necazul poate fi un indicator spre Dumnezeu, dar vei avea viață doar dacă vei avea relație de credincioșie cu Dumnezeu.

Nu sta doar în casă, ci stai în rugăciune.

Nu sta doar în casă, ci în părtășie cu Cuvântul lui Dumnezeu.

Nu sta doar în fotoliu, ci așază-te cu Hristos, în Dumnezeu.

Nu căuta doar canalele de știri, ci deschide canalul comunicării cu Dumnezeu.

Nu te mărgini să vorbești cu cei din casă, ci vorbește despre ei lui Dumnezeu.

Nu te bucura că este un timp liber, ci bucură-te când vei găsi eliberare și slobozenie în Hristos prin mărturisire și pocăință.

Strigătul biruinței noastre va fi atunci când putem exclama: din El, prin El și pentru El sunt toate lucrurile.

A Lui să fie slava în vecii!

Florin Ianovici