Afirmațiile acestea au fost făcute în urma deciziei politicienilor
conservatori din regiunea Murcia a Spaniei de a permite părinților să-și
retragă copiii de la cursurile de educație sexuală. Guvernul central al Spaniei
a reacționat și el pe măsură, anunțând că va adopta legi care să interzică
părinților să-și retragă copiii de la aceste cursuri. Aceste abuzuri ale
statului nu trebuie acceptate, ci trebuie să răspundem calm și hotărât la
aceste provocări.
Există două abordări extreme și nebiblice cu privire la creșterea și
educarea copiilor. Prima, are de a face cu ideea că părinții sunt
"proprietarii" copiilor lor, așa că pot face ce vor cu ei. A doua,
are de a face cu ideea că statul are principala responsabilitate în creșterea
copiilor. Copiii sunt proprietatea Statului, spun unii, așa că instituțiile
statului pot defini cum vor "interesul superior al copilului" și pot
lua decizii în mod arbitrar. În realitate copiii sunt un dar de la Domnul,
Biblia afirmă clar și răspicat acest adevăr fundamental. Părinții sunt doar
administratori ai vieților copiilor lor, iar datoria statului este doar să
creeze condițiile în care copiii pot crește armonios în mijlocul familiilor
lor. De aceea abuzurile la care sunt supuși copiii atât în unele familii, cât
și în instituțiile statului, adesea în numele "interesului superior al
copilului", trebuie să înceteze.
Părinții trebuie să-și crească copii într-un mod armonios. Copii trebuie
înțeleși, deoarece ei sunt unici și nu vin pe lume în pachete standardizate.
Copiii trebuie acceptați așa cum sunt, la fel cum Dumnezeu ne acceptă pe noi,
așa cum suntem. De asemenea copiii trebuie iubiți, oferindu-le afecțiune și
atenție. Și desigur copiii trebuie și disciplinati, dar numai disciplinarea în
dragoste este acceptată de Scriptură și asigură succesul părintelui în
educație.
Statul are datoria să creeze politici corecte care să încurajeze
familiile să-și dorească copii și să-i poată crește într-un mod sănătos și
benefic pentru societate. Statul nu trebuie să abuzeze de autoritatea care o
are și nici să se substituie autorității părinților, decât atunci când părinții
se dovedesc a fi abuzivi și ar pune în pericol viața copiilor. În rest, dacă
statul vrea copii, pe care să-i controleze după bunul plac, să-și facă.
Samy Tuțac
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.