După 7 ani de existenţă, cu peste 31 000 de postări, cu peste 50 de milioane de vizualizări (50 025 543 la 29.09.2020), cu peste 55 000 de abonaţi la newsletter-ul zilnic, cu un record de 197.071 accesări într-o singură zi, devenind astfel portalul de ştiri creştine din România cu cea mai rapidă creştere şi cu cele mai multe vizualizări, părăsim platforma Blogger şi:

◉ ̶S̶u̶n̶t̶e̶m̶ ̶î̶n̶ ̶c̶o̶n̶s̶t̶r̶u̶c̶ţ̶i̶a̶ ̶u̶n̶u̶i̶ ̶s̶i̶t̶e̶ ̶p̶r̶o̶f̶e̶s̶i̶o̶n̶a̶l̶,̶ ̶a̶d̶a̶p̶t̶a̶t̶ ̶c̶e̶r̶i̶n̶ţ̶e̶l̶o̶r̶ ̶t̶e̶h̶n̶o̶l̶o̶g̶i̶e̶i̶ ̶m̶o̶d̶e̶r̶n̶e̶

◉ ̶A̶n̶g̶a̶j̶ă̶m̶ ̶̶̶r̶̶̶e̶̶̶d̶̶̶a̶̶̶c̶̶̶t̶̶̶o̶̶̶r̶̶̶i̶̶̶ ̶̶̶ ̶ş̶i̶ ̶c̶o̶r̶e̶s̶p̶o̶n̶d̶e̶n̶ţ̶i̶ ̶̶̶r̶̶̶e̶̶̶g̶̶̶i̶̶̶o̶̶̶n̶̶̶a̶̶̶l̶̶̶i̶̶̶ ̶̶̶ ̶ş̶i̶ ̶d̶i̶n̶ ̶d̶i̶a̶s̶p̶o̶r̶a̶ ̶r̶o̶m̶â̶n̶ă̶

◉ Încheiem parteneriate cu noi publicaţii şi site-uri de media

luni, 30 septembrie 2019

Tony Berbece 🔴 Ce nu aveau primii ucenici ai lui Isus


Nu aveau clădiri standard pentru închinare. Primii ucenici se închinau în sufrageriile celor care voiau să audă Cuvântul sau în “centrele lor comerciale” unde erau oamenii de obicei. Pavel pe malul unui râu a avut prima slujbă din Filipi și apoi în casa Lidiei, școala unui anunit Tiran a fost transformată de Pavel în Biserică, piețe, teatre, locuri aglomerate, orice prilej și orice loc era transformat într-o slujbă neconvențională, nestandardizată, neformală, ceva spontan și plin de Dumnezeu. Așadar să nu mai spuneți că Dumnezeu este sau ne ascultă doar în anumite locuri.

Nu aveau “uniforme” și titluri. Slujitorii lui Dumnezeu nu puteau fi disociați de restul oamenilor decât prin comportament, prin vorbă, prin prezența Duhului în ei. Nu pretindeau nici plecăciuni, nici sărutări de mână, nici privilegii, nu-și dădeau nici titluri de Doctori sau Teologi, nu-și spuneau nici Părinți, ci erau simplu “ucenici”, se dăruiau și simțeau “durerile nașterii” pentru orice om născut din nou, scos din moartea sufletului. Așadar, ucenici ai lui Isus nu sunt doar cei în “uniforme”, ci poți fi și tu.

Nu aveau la cine să se închine în afară de Cristos. Și acesta era un avantaj, nicidecum un dezavantaj. Nu erau mai săraci, ci mai bogați pentru că-L aveau doar pe Cristos. Niciun ucenic nu s-a închinat vreodată la vreun sfânt. Deci iată că în cea mai neagră și grea perioadă a creștinismului, când erau câteva sute și erau vânați de toți, Numele lui Isus a fost suficient. Nu au simțit nicio clipă nevoia de “întăriri”, nu au simțit nicio clipă că pe lângă Isus au nevoie și de Fecioară sau de Sfântul Ilie cărora să li se închine. Închinarea la sfinții aceștia a venit ca un apendice “nenecesar”, ca o adăugire într-o vreme de relaxare spirituală și de confuzie biblică. Ei ne sunt modele și unelte ale lui Dumnezeu într-o anumită perioadă a istoriei, dar nicidecum dumnezei. Așadar Isus este suficient!

Dacă vrei să știi care Biserică este “originală” mergi la Biblie, citește măcar Faptele Apostolilor și vei afla!

Cu prețuire,
Toni Berbece
Publicat de la
Etichete:

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)